Potrivit Federaţiei Internaţionale de Diabet, în anul 2015 aproximativ 415 milioane de oameni sufereau de diabet la scară mondială, adică 8,3% din populaţia adultă. Numărul se estimează că va creşte până la 642 de milioane până în anul 2040, ceea ce înseamnă că unul din zece adulţi va avea diabet.

La nivel global, circa 386 milioane persoane au fost afectate de această boală în anul 2014, iar numărul bolnavilor în ţările slab şi mediu dezvoltate este în continuă creştere. Totodată, circa 1,5 milioane de decese au fost cauzate de diabet în anul 2012,mai mult de 80% dintre acestea se atestă în ţările cu venituri medii şi mici. Dacă nu se vor întreprinde măsuri complexe de remediere a situaţiei, prognoza OMS este că diabetul va fi a 7-a cauză de deces, către anul 2030.

În Republica Moldova, morbiditatea prin diabet zaharat a crescut cu 1,5 ori în ultimii 10 ani, în 2014 fiind înregistraţi cca. 83 884 bolnavi. Mortalitatea cauzată de această maladie a constituit 10,6 cazuri la 100 de mii de populaţie, o treime din decese se atestă la persoane cu vârsta aptă de muncă.

De menţionat, că numărul persoanelor cu diabet „latent” se estimează a fi mai mare de 2-3 ori, deoarece peste 85% din bolnavi sunt persoane adulte (40+) şi suferă de diabet de tip 2. Diabetul este şi una din cauzele principale a dizabilităţii precoce. Fiecare a treia persoană cu orbire şi insuficienţă renală suferă de diabet zaharat. 70% din cazurile de amputaţii ale membrelor inferioare sunt cauzate de diabet. Ponderea diabetului în structura dizabilităţii primare constituie 4,8%, şi condiţionează reducerea speranţei de viaţă în medie cu 10 ani.

Eficiente în prevenirea sau întârzierea apariţiei diabetului de tip 2 sunt măsurile simple ale stilului de viaţă, printre care:

- Menţinerea greutăţii corporale normale;
- Activitate fizică, în mod regulat, cel puţin 30 de min. de intensitate moderată mai multe zile;
- Eliminarea grăsimilor saturate din alimentaţia zilnică (consum de carne redus, înlocuit cu cel de peşte; uleiul de floarea soarelui înlocuit cu ulei de măsline; evitarea alimentelor prăjite în ulei);
- Consum sporit de legume şi fructe proaspete, cereale integrale (pâinea albă înlocuită cu pâine integrală sau de secară; la masa de dimineaţă şi seară consum de cereale integrale; evitarea pastelor, produselor făinoase din faină albă, reducerea dulciurilor, prăjiturilor şi băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr);
- Evitarea consumului de tutun - fumatul creste riscul de boli cardiovasculare.