Atât în ajun, dar şi de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe din ţară, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi ale preoţilor se sfinţeşte printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt Agheasma Mare.

În localităţile aşezate pe malul unui râu se obişnuieşte ca preotul să arunce o cruce de lemn în apă, uneori chiar îngheţată, după care câţiva flăcăi curajoşi sar pentru a o aduce înapoi.

Botezul Mântuitorului are o semnificaţie aparte în religie. Atunci, la apa Iordanului s-a arătat Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.

Cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a pogorât în chip de porumbel şi a stat peste Isus, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!”.

Astfel, Hristos şi-a arătat calitatea de Fiu al lui Dumnezeu. Mântuitorul a primit botezul pocăinţei, nu pentru că avea păcate, ci de arăta că firea omenească are nevoie de transfigurare pentru a se putea desăvârşi în harul Sfintei Treimi.

Boboteaza este astfel şi o sărbătoare dedicată purificării naturii, şi mai ales a apelor, de forţele răului. Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, căpătând puteri neobişnuite.