Diaconu, Catan şi Guzun au cerut la CSJ anularea sancţiunii aplicate de CSM, iar colegii le-au dat dreptate, invocând încălcări de procedură. Mai exact: hotărârea nu a fost semnată de toţi membrii Consiliului. Tatiana Răducanu afirmă însă că o asemenea procedură cade sub incidenţa a două legi diferite, iar CSM-ul s-a condus de o altă prevedere decât cea invocată de CSJ. În plus, afirmă ea, Curtea Supremă de Justiţie nu s-a expus pe fond în cazul sancţionării celor trei magistraţi. În consecinţă, Răducanu a solicitat ca CSM-ul să se expună repetat astfel ca Diaconu, Catan şi Guzun să fie sancţionaţi disciplinar. Magistraţii vizaţi nu s-au prezentat la şedinţă şi au cerut examinarea cazului în lipsa lor.

În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a declarat că „pe fond Curtea nu s-a expus, nu a invocat dacă este abatere sau nu este, de aceea eu consider că noi putem repetat să examinăm contestaţia şi insist. Consider că în acţiunile judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie persistă abatere disciplinară prin nemotivarea hotărârii judecătoreşti. Jurisprudenţa CEDO ne spune clar că orice hotărâre judecătorească urmează să fie motivată”.

Şapte din cei zece membri CSM prezenţi la deliberări au votat însă împotrivă, iar argumentele şefului instituţiei, Victor Micu, au fost: „deja Curtea Supremă de Justiţie s-a expus. Consiliul nu este în drept. Conform procedurilor generale, nu se poate persoana să fie examinată de mai multe ori chiar dacă s-a admis careva încălcări în cazul dat”.

O opinie separată a avut-o Dumitru Visternicean, care afirmă că CSM-ul ar fi putut reveni la acest subiect. „Presupun că între timp au existat discuţii între părţi”, a adăugat Visternicean, fără a face alte precizări. Astfel, acesta a menţionat că „Consiliul era în drept de a examina sesizarea în privinţa judecătorilor. În genere, cam greu de înţeles ce se face în ultima vreme în sistemul judecătoresc la capitolul reforma sectorului justiţiei”.

Amintim că acum un an magistraţii de la CSJ l-au eliberat pe „Vanea Pisateli” şi au dispus rejudecarea cauzei, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru comandarea unui triplu omor. Singurul judecător din complet care a avut o opinie separată a fost Ion Arhiliuc. El a considerat că Druţă trebuia să rămână după gratii, întrucât potrivit lui, probele au demonstrat vinovăţia acestuia. Între timp, interlopul a fost reţinut şi învinuit într-un alt dosar, de trafic de arme, fiind în prezent condamnat de prima instanţă la cinci ani de puşcărie.