CCE precizează într-un comunicat oficial că este vorba de 37 de euro pe cap de locuitor – cea mai mare asistenţă acordată de UE unei ţări din Parteneriatul Estic. În pofida ajutorului substanţial oferit de contribuabilii europeni, Republica Moldova rămâne cea mai săracă ţară din Europa - una în care corupţia şi lipsa de transparenţă în sectorul public sunt la ordinea zilei.

Pe de altă parte, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, finul controversatului oligarh Vlad Plahotniuc (care controlează puterea în Republica Moldova), a semnat un articol în publicaţia americană „The Daily Caller” în care se laudă cu reformele implementate de actuala guvernare şi spune că prioritatea guvernării pe care o reprezintă este „un atac masiv împotriva corupţiei”: „Împreună cu premierul Pavel Filip şi cabinetul său, ne-am pus pe treabă - să facem schimbările cerute de oameni”, a scris Andrian Candu în articolul său.

Asta în timp ce în raportul CCE scrie că cele mai grave probleme cu care se confruntă Moldova sunt: corupţia răspândită la scară largă, guvernanţa defectuoasă, instituţiile publice slabe şi lipsa voinţei politice de a schimba această stare de lucruri la modul practic. „Sprijinul financiar acordat de UE Republicii Moldova în scopul consolidării administraţiei publice a avut un impact limitat. Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa. Începând cu 2007, acesteia i s-a alocat ajutor financiar în cuantum de 782 de milioane de euro. Atunci când Curtea de Conturi Europeană a examinat programele de sprijin bugetar din sectoarele justiţiei, finanţelor publice, sănătăţii şi apei, a constatat că existau puţine elemente care să indice că s-au realizat progrese. Unele dintre deficienţele observate se pot explica prin acţiunea unor factori externi, cum ar fi lipsa de voinţă politică a autorităţilor naţionale. Altele erau cauzate de neajunsurile existente la nivelul concepţiei şi a implementării programelor şi proiectelor care au făcut obiectul auditului”, se arată în raportul special al CCE.

Curtea atenţionează Comisia Europeană în vederea ameliorării asistenţei acordate Republicii Moldova şi formulează o serie de recomandări: să utilizeze cu mai multă rigurozitate sistemul de alertă timpurie, astfel încât să prevină sau să diminueze riscurile; să coreleze mai bine programele de sprijin bugetar cu strategiile naţionale; să consolideze utilizarea condiţionalităţii şi a indicatorilor de performanţă; să stabilească o legătură mai explicită între acordarea de fonduri suplimentare ca stimulent şi realizarea unor progrese demonstrabile; să coordoneze proiectele cu programele de sprijin bugetar sectorial şi să asigure sustenabilitatea proiectelor, evaluând mai sistematic capacitatea şi angajamentul politic al autorităţilor de a asigura durabilitatea rezultatelor proiectelor.

Sveatoslav Mihalache: „Moldovenii trebuie să simtă ajutorul UE”

„Acest raport de audit oferă nişte lecţii atât funcţionarilor europeni, cât şi celor din Republica Moldova. Unii ne-au vorbit ani la rând despre „istoria noastră de succes”, iar ceilalţi şi astăzi ne hrănesc cu retorică pro-europeană. Acest raport ţinteşte exact în problemele care au generat irosirea banilor contribuabililor europeni. Experţii din Republica Moldova au început să atenţioneze asupra ineficienţei utilizării fondurilor europene încă în 2014 - asupra banilor care treceau pe lângă proiecte”, a menţionat pentru DW doctorul în economie Sveatoslav Mihalache.

„Mă tem însă că se vor găsi în Republica Moldova şi forţe politice care vor încerca să exploateze electoral acest raport al Curţii de Conturi Europene – să denigreze UE vorbindu-le moldovenilor despre ineficienţa birocraţiei europene sau chiar despre complicitatea funcţionarilor europeni care finanţează o guvernare coruptă la Chişinău. În realitate, cred că mai degrabă putem vorbi de o anumită doză de neglijenţă”, a spus Mihalache.

Întrebat dacă, după acest raport, UE ar putea renunţa la intenţia (enunţată recent la Chişinău de către premierul român Dacian Cioloş) de a deschide discuţiile cu Republica Moldova în privinţa reluării finanţării, Sveatoslav Mihalache a răspuns că „acest raport a apărut nu pentru a bloca finanţarea Moldovei de către UE, ci pentru a identifica greşelile care au făcut ca aceşti bani să fie cheltuiţi ineficient”. În opinia sa, „banii trebuie utilizaţi acolo unde lipsurile se resimt cel mai mult. Moldovenii trebuie să simtă la modul practic ajutorul UE. Abia atunci numărul euroscepticilor va scădea în Moldova. UE a alocat sume uriaşe pentru reformarea justiţiei din Moldova. Dar ce vede cetăţeanul de rând când ajunge să-şi caute dreptatea în justiţia moldovenească? Corupţie! În domeniul sănătăţii, UE a investit o grămadă de bani, dar corupţia face ravagii şi în instituţiile medicale”, a exemplificat doctorul în economie Sveatoslav Mihalache.

Singurul oficial de la Chişinău care a reacţionat la raportul special al Curţii de Conturi Europene a fost şeful Legislativului, Andrian Candu. El a menţionat vineri că instituţiile abilitate vor pregăti un raport despre felul în care au fost cheltuite fondurile europene, iar concluziile raportului vor fi discutate în comisia parlamentară pentru integrare europeană.

Vinovat e un „cadavru politic”

Pe de altă parte, după apariţia raportului CCE, presa aservită puterii oligarhice de la Chişinău a început să acrediteze ideea că vinovat de irosirea fondurilor europene ar fi Partidul Liberal-Democrat din Moldova, liderii căruia au deţinut funcţia de prim-ministru în Republica Moldova în cinci din cei şapte ani la care se face referire în raportul CCE.

Raportul pe 2014-2015 privind competitivitatea la nivel mondial (Global Competitiveness Report) a plasat Republica Moldova pe locul 141 din 144 de ţări la capitolul independenţa sistemului judiciar. Potrivit Institutului de Politici Publice de la Chişinău, încrederea cetăţenilor în justiţie a scăzut în ultimii zece ani, de la 41% la 23% la sfârşitul anului 2014. Moldova a pierdut teren în cazul Indicelui de percepţie a corupţiei, calculat de Transparency International: în 2012 s-a clasat pe locul 94 din 176 de ţări, iar în 2015 coborâse pe locul 103 din 168 de ţări. Sectorul justiţiei era perceput de cetăţenii moldoveni ca ocupând locul al doilea din punctul de vedere al nivelului de corupţie, după poliţie.

Deutsche Welle