După discursul ţinut în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, despre determinarea autorităţilor de la Chişinău de a implementa reformele asumate prin Acordul de Asociere semnat cu UE, premierul Filip a trebuit să răspundă la mai multe întrebări incomode, care l-au debusolat. Întrebat la ce etapă se află ancheta în dosarul „jaful secolului”, Pavel Filip a răspuns: „Frauda bancară care a destabilizat situaţia politică, până la urmă, la Chişinău, trebuie să continue…” şi nu a revenit cu rectificări.

Soluţia anti-oligarhizare a lui Pavel Filip

Deputatul european Cristian Preda l-a întrebat pe Pavel Filip ce face el, în calitate de prim-ministru, „pentru a scăpa Partidul Democrat (care controlează puterea – n.n.) şi politica moldovenească de influenţa oligarhului Vladimir Plahotniuc, pentru că dacă există astăzi o povară în calea integrării europene a Moldovei, este acest oligarh?”. Pavel Filip a menţionat că se va feri de „utilizarea termenilor speculativi” şi a spus că problema oligarhizării politicii moldoveneşti nu poate fi soluţionată doar prin schimbarea politicienilor sau a partidelor de la guvernare, ci „prin schimbări sistemice”: „În proiectul legii bugetului de stat pentru 2016 sunt prevăzute fondurile necesare pentru finanţarea partidelor. Din punctul meu de vedere, aceasta ar fi soluţia pentru scoaterea partidelor politice de sub influenţa unei persoane sau a grupurilor de interese”, a spus premierul Filip.

Andi Cristea: „Păstrarea status quo-ului actual aduce mai multe „beneficii” „guvernării informale”

La rândul său, europarlamentarul român Andi Cristea a încurajat autorităţile de la Chişinău ca, în acţiunile pe care le întreprind, să pună în prim-plan interesele cetăţenilor şi să implementeze rapid Acordul de Asociere cu UE: „Moldova este o ţară importantă pentru UE. Este cel mai mare beneficiar de fonduri europene per capita. Parlamentul European a făcut tot ce se putea face pentru Moldova. Stabilitatea politică (argumentul principal invocat de autorităţile moldovene – n.n.) este necesară, dar pentru a construi”, a menţionat Andi Cristea. La Bruxelles, europarlamentarul român a avut o întâlnire cu un grup de jurnalişti din Republica Moldova. În cadrul acesteia, el a asigurat că la ora actuală, la Bruxelles, există o cunoaştere aprofundată a realităţilor din Republica Moldova, dar a precizat că UE are pârghii limitate în a influenţa semnificativ situaţia din Moldova. Potrivit lui, UE şi-ar putea creşte influenţa doar oferind acestei ţări o perspectivă europeană clară. Întrebat de corespondentul DW dacă crede că autorităţile din Republica Moldova îşi doresc sincer această perspectivă europeană clară, care ar genera reforme palpabile, Andi Cristea a răspuns: „Cred că o parte a elitei politice conştientizează că o eventuală perspectivă europeană ar veni cu o serie de condiţionalităţi puternice, mai ales în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. Or, păstrarea status quo-ului actual aduce mai multe „beneficii” „guvernării informale".

„Iată dovada că puterea jonglează în continuare cu instituţiile statului”

La Bruxelles, premierul moldovean a fost întrebat şi despre recenta hotărâre a Curţii Constituţionale prin care nu doar s-a revenit la alegerea şefului statului prin vot direct, dar Curtea a schimbat, fără votul Parlamentului, limita de vârstă a potenţialilor candidaţi la Preşedinţie. Astfel, în cursa prezidenţială vor fi admişi doar candidaţii care au cel puţin 40 de ani – nu 35 de ani cum prevedea legea din anul 2000, reanimată şi modificată de Curte. Faptul că magistraţii Curţii au ocolit Parlamentul, i-a determinat pe unii parlamentari europeni să critice guvernarea de la Chişinău, spunând că „aceasta este o dovadă că puterea politică jonglează în continuare cu instituţiile statului”. În replică, premierul Pavel Filip a menţionat că pentru el hotărârea Curţii Constituţionale „a fost o mare surpriză” şi că „pentru un premier, o nouă campanie electorală, care necesită bani, nu este un moment de bucurie”, dar „Curtea a avut argumentele ei”. Premierul a precizat că alegerile prezidenţiale vor avea loc, „cel mai probabil, la toamnă”.
Europarlamentarii despre Moldova: „Am rămas înfioraţi!”; „Fraude gigantice”; „Scandaluri uriaşe”!

Unii deputaţi europeni au spus că au vizitat recent Republica Moldova şi au rămas „înfioraţi când au aflat cum a fost învestit” Guvernul condus de Pavel Filip. Din cauza protestelor zgomotoase din ziua învestirii, practic, s-a sărit peste procedura parlamentară. În legătură cu aceasta, premierul moldovean i-a asigurat pe eurodeputaţi că Guvernul a fost învestit „în strictă conformitate cu legislaţia”.

Parlamentarii europeni au menţionat că din cauza „fraudelor gigantice şi scandalurilor uriaşe de corupţie, încrederea cetăţenilor în partidele politice care se pretind pro-europene a fost pusă pe butuci”, ceea ce a fortificat poziţiile partidelor pro-ruse. Ei au spus că este extrem de important ca guvernarea să profite de „stabilitatea politică atât de intens trâmbiţată” pentru a redobândi încrederea cetăţenilor în valorile europene. Premierul Pavel Filip a spus că el şi echipa sa „nu vor merge doar pe declaraţii”, a dat asigurări că este conştient de situaţia din Republica Moldova şi că este determinat să „recredibilizeze instituţiile statului, inclusiv în faţa partenerilor externi”.

Întrebările la care Pavel Filip nu a răspuns

Premierul moldovean a intuit mai multe întrebări ale eurodeputaţilor şi a venit cu răspunsurile scrise din vreme, iar în timp ce răspundea la întrebări, Pavel Filip primea, din partea asistenţilor, alte răspunsuri în scris. Totuşi, Pavel Filip a ignorat mai multe întrebări venite din partea deputaţilor europeni, fapt remarcat de aceştia la ulterioarele discuţii cu jurnaliştii. Bunăoară, Pavel Filip nu a oferit un răspuns la întrebarea: „Cui aparţin băncile din Moldova?”; „Care este identitatea cetăţenilor Republicii Moldova?”; „Prin ce a fost el mai credibil, pentru coaliţia de guvernare, decât Maia Sandu (propusă iniţial de PLDM pentru funcţia de prim-ministru) în lupta anti-corupţie?”. De asemenea, premierul moldovean a evitat să răspundă dacă guvernarea actuală are vreun plan de soluţionare a conflictului transnistrean şi de reintegrare a ţării; s-a eschivat să evalueze acţiunile propagandistice ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova; nu a răspuns la întrebarea: „De ce nu aveţi în vedere o colaborare cu UE în dosarul „jaful secolului”, UE având o experienţă bogată în vederea combaterii fenomenului spălării banilor şi evaziunii fiscale?”.

Parcursul european al Moldovei – un drum cu sens unic

Premierul Pavel Filip a menţionat că în curând raportul companiei „Kroll” care investighează „jaful secolului” va fi gata şi speră că recuperarea banilor încă este posibilă. „Dar şi mai importante sunt acţiunile întreprinse de autorităţile Republicii Moldova pentru ca asemenea fraude să nu se mai repete. A fost elaborat deja un set de legi care vin să fortifice Banca Naţională şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare, acest set fiind aprobat deja în prima lectură de Parlament. În plus, a fost învestit un nou guvernator al Băncii Naţionale, prin concurs transparent... La acest proces a participat şi un consilier de nivel înalt din UE”, a menţionat Pavel Filip.

El a spus că susţinerea UE este determinantă pentru succesul „eforturilor de reformare” ale autorităţilor moldovene. „Asocierea politică şi integrarea economică efectivă cu UE este obiectivul fundamental al relaţiilor noastre, obiectiv în care îndrăznesc să cred şi sper că într-o zi vom clădi aspiraţii şi mai măreţe. Nu sunt aici să cer un cec în alb. Este crezul meu personal că încrederea nu se oferă, ci se câştigă”, a conchis premierul Pavel Filip.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.