Autorii investigației au ajuns în posesia unui telefon utilizat de Igor Dodon la mijlocul lui 2017. Într-un chat secret cu politicieni, oameni de afaceri, funcționari, șeful statului folosește nickname-ul „Kremlinovici”.

KremlinoviciKremlinovici

Igor Dodon a sunat periodic la Moscova la numerele +7903969 **** și +7495980 ****. Ambele numere aparțin adjunctului generalului Cernov - curatorul șef pe Moldova, Igor Maslov.

MaslovMaslov

De la stânga la dreapta: adjunctul lui Cernov, Vladimir Bociarnikov, generalul Vladimir Chernov, curatorul statelor baltice Evgeni Umerenkov, curatorul Moldovei, Igor Maslov, asistentul lui Umerenkov, Vadim Smirnov

Din documentele generalului Cernov, care au ajuns la dispoziția autorilor investigației, se vede acesta avea, încă acum câțiva ani, dosare despre candidații la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie: Maia Sandu, Andrei Năstase, Renato Usatâi, dar și despre Igor Dodon.

Totodată, documentele arată că președintele Republicii Moldova și cercul său interior sunt sub influența Kremlinului mai ales atunci când vine vorba de pașii de politică externă de la Chișinău.

Așadar, în februarie 2019, cu trei zile înainte de discursul său la Conferința de securitate de la München, Dodon, prin ambasadorul rus în Moldova, Oleg Vasnețov, i-a transmis generalului Cernov textul discursului său și prezentarea proiectului „Pachetul Atotcuprinzător pentru Moldova” - un set de măsuri care vizează soluționarea conflictului din Transnistria și dezvoltarea cooperării RM cu Occidentul și Rusia.

„Stimate Vladimir Alexandrovici, trimitem mesajele primite astăzi, 12 februarie, de la președintele Republicii Moldova, I. N. Dodon, care vor sta la baza discursului său la conferința de la Munchen din 15-17 februarie a acestui an”, i-a raportat ambasadorul Vasnețov generalului Cernov.

doc Munchen Dodondoc Munchen Dodon

Potrivit investigației, președintele Dodon nu numai că trimite documente confidențiale generalului Cernov, dar și apelează Moscova destul de des.

Printre apelații săi este director adjunct al Serviciului rus de Informații Externe, Iuri Zubakov, care în 2003-2004 a lucrat ca ambasador al Rusiei în RM, fostul secretar de stat al ministerului rus de Externe și acum deputat Grigore Karasin, președintele Vnesheconombank, Igor Șuvalov, CEO-ul Sberbank, German Gref, și Alexander Prohanov, un scriitor apropiat al Kremlinului. Printre aceștia se numără și ofițerul SVR Serghei Skripnikov, dar și Vladimir Frolov, jurnalist la „The Moscow Times”.

Din documente se vede că Frolov monitorizează știrile de la Chișinău și trimite rapoarte operaționale către „departamentul moldovenesc”.

În ciuda relației strânse, Dodon nu reușește întotdeauna să mulțumească Kremlinul. În decembrie 2017, a reușit să-i înfurie foarte mult pe curatorii de la Kremlin, anunțând în ajunul vizitei sale la Moscova despre o conspirație despre el de către serviciile speciale rusești. Potrivit surselor Centrului „Dosarul”, generalul Cernov s-a enervat și l-a numit pe Dodon corcitură și reprezentant al comunității LGBT. Cel mai probabil, în timpul unei vizite ulterioare la Moscova, Igor Dodon a oferit explicații și de atunci nu și-a mai permis declarații dure despre serviciile speciale rusești.

Curatorii de la Kremlin alcătuiesc „biografii” și pentru miniștri, deputați, primari ai orașelor și personalități publice din Republica Moldova. Lista de supraveghere include 12 relatări despre politicieni de la Chișinău și 10 din regiunea autonomă Găgăuzia. Unele rapoarte conțin materiale incriminatoare și detalii intime.

Sunt atent monitorizate și publicațiile jurnaliștilor, bloggerilor, canalele populare de Telegram, dar și postările în rețelele sociale ale unor cetățeni.

Informațiile colectate sunt analizate și apoi încorporate în rapoarte operaționale și rapoarte pentru conducere. Administrația de la Kremlin monitorizează îndeaproape activitățile organizațiilor neguvernamentale din Moldova, finanțate din străinătate. Printre altele, și organizația GenderDoc-M, care apără drepturile comunității LGBT.

Pe lângă Moldova, Maslov supraveghează mai mulți agenți de influență în Ucraina, Belarus și statele baltice. De la Maslov, rapoartele ajung pe masa generalului Cernov, iar acesta trimite documentele la sediul SVR și la șeful adjunct al administrației prezidențiale, Dmitri Kozak, a cărui responsabilitate include relațiile cu țările CSI și cu Uniunea Economică Eurasiatică.

Departamentul pentru Moldova

Sub conducerea colonelului Maslov, și Vasili Kașirin, Alexei Negodov, Andrei Rusakov și Svetlana Voronina lucrează în „departamentul pentru Moldova”.

După cum arată documentele din arhiva generalului Cernov, din 2013, un anume Igor din Chișinău a raportat constant lui Kașirin despre situația politică din Moldova:

Salut, dragilor! Este o noutate urgentă. Plenara PCRM este programată pentru mâine, la 10 dimineața, în cadrul căreia vor fi excluși Mark, Petrenko, Muntean și poate și alții. În opinia lui Igor, cu care este greu să nu fii de acord, aceasta va însemna înfrângerea finală a aripii pro-ruse (cel puțin teoretic) din partid. Și tranziția ei sub influența lui Plahiș. Igor a cerut urgent să aducă această veste la Moscova”, le-a scris Kașirin superiorilor săi.

Solicitat de jurnaliștii de la RISE Moldova, Kașirin a menționat că nu poate spune cine e misteriosul Igor, deoarece „statutul său de funcționar public nu permite deloc comentarii presei”. În octombrie 2014, Kașirin a fost reținut pe aeroportul din Chișinău și trimis înapoi în Rusia. Avea cu el două pașapoarte - rus și transnistrean. La acea vreme, Kașirin era funcția de șef adjunct al centrului de informații Nistru-Prut (DPIC) la Institutul rus de studii strategice (RISS), care este considerat centrul creierului serviciilor de informații străine rusești. Unii angajați ai institutului sunt ofițeri activi sau de rezervă ai SVR.

În 2015, Vasili Kașirin s-a mutat din RISS în administrația prezidențială. Acum atribuțiile sale includ comunicarea operațională cu surse din Chișinău, Tiraspol și Găgăuzia și colectarea informațiilor compromițătoare despre politicieni pro-occidentali. Pe lângă Moscova, Kașirin este înregistrat la Tiraspol pe strada Păcii 24, fără a specifica numărul apartamentului. Alți 96 de cetățeni „fără adăpost” și numeroase structuri comerciale sunt înregistrați în casă.

În arhiva generalului Cernov au fost găsite și conversații secrete cu deputați din Găgăuzia, în care aceștia asigură Moscova de prietenia lor și solicită sprijin în lupta împotriva concurenților electorali de diferite niveluri. În 2015 curatorii de la Moscova au ajutat-o ​​în mod activ pe actuala șefă a Găgăuziei Irina Vlah în campania electorală: au pregătit textele discursurilor sale către alegători și au venit cu lozinci (modificările făcute în „departamentul Moldovei” sunt evidențiate cu roșu).

Administrația de la Kremlin scrie și teze și lozinci pentru proteste la Comrat. În aprilie 2016, în oraș a avut loc un marș împotriva romanizării Moldovei. Acțiunea a avut loc ca răspuns la un miting unionist organizat cu o zi înainte la Chișinău. Igor Dodon, care a fost prezent la miting, a spus că „numai datorită cetățenilor ca în Găgăuzia, planurile unioniștilor nu se realizează”.

Pe 28 septembrie, Igor Dodon a ținut o videoconferință cu Vladimir Putin. „Sper cu adevărat că după alegerile prezidențiale, care vor avea loc peste o lună, - apropo, vreau să vă doresc succes în aceste alegeri - vom putea continua munca pe care ați început-o pentru a restabili relațiile noastre interstatale și a le dezvolta", i-a spus Putin lui Dodon.

Între timp, strategii politici de la Moscova au ajuns deja în capitala Moldovei și s-au alăturat sediului de campanie al lui Dodon situat în biroul Partidului Socialist de pe strada Serghei Lazo 25. Jurnaliștii de la RISE Moldova i-au remarcat pe Iuri Gudilin, Olga Grak și Serghei Perfiliev.

În poza făcută la sediul PSRM, este surprins momentul cum Gudilin stă la balcon împreună cu principalul PR-ist al lui Dodon, Bogdan Țârdea, în timp ce Dodon iese înconjurat de pază.

ȚârdeaȚârdea

În altă poză, Gudilin vorbește cu primarul capitalei Ion Ceban.

GudilinGudilin

Informațiile despre Gudilin sunt extrem de contradictorii: o sursă legată de serviciile speciale a declarat pentru Centrul „Dosarul” că acesta a absolvit academia FSB și, după demiterea sa din organe, s-a ocupat de tehnologiile electorale. Un alt interlocutor a asigurat însă că Gudilin este încă ofițer FSB și supraveghează alegerile din Moldova prin serviciile speciale.