image
Sursa foto: jurnal.md

Cine vrea să-și subordoneze Procuratura după Plahotniuc?

Încă un concurs cu năbădăi la Chișinău, după ce unul dintre candidații cu cele mai mari șanse - un critic febril al fostului regim Plahotniuc - a fost exclus la etapa de preselecție pentru funcția de procuror general.

S-a întâmplat marți, 29 octombrie, în aceeași zi în care Procuratura Anticorupție de la Chișinău l-a anunțat în „urmărire internațională și interstatală” pe fostul lider PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Control total asupra fluxurilor de capital

La începutul acestei luni, procurorii moldoveni au obținut, în instanță, mandat de arestare preventivă a lui Plahotniuc. Marți, Procuratura Anticorupție a anunțat că Plahotniuc a ignorat citația organului de urmărire penală de a se prezenta la audieri, prin urmare s-a decis ca acesta să fie anunțat în urmărire internațională. Potrivit deputatului PDM, Vladimir Cebotari, fostul lider al formațiunii ar fi vrut să se întoarcă în țară pentru a colabora cu ancheta, dar a renunțat pe motiv că la 11 octombrie magistrații Judecătoriei Ciocana au emis mandat de arestare preventivă pe numele său.

Procuratura Anticorupție a pus marți sechestru pe mai multe conturi bancare și cote-părți deținute de Plahotniuc în două companii mari din Moldova. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc deținea o cotă parte din capitalul social al companiei „BB-Dializa” (care deținea monopolul asupra serviciilor de dializă) și „Bass Systems” (o companie IT, care are la activ licitații de zeci de milioane de lei, câștigate cu diverse instituții de stat). În total, a fost aplicat sechestru pe bunuri în valoare de 55 milioane de lei moldovenești (echivalentul a 3 milioane de dolari).

Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova la 14 iunie 2019, cu câteva ore înainte ca PDM să anunțe cedarea puterii. Potrivit șefului Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, Plahotniuc a fugit din Moldova prin regiunea transnistreană, ajutat inclusiv de persoane conectate la fosta putere de la Kiev. Tot atunci, și tot prin regiunea transnistreană, a fugit din Moldova și principalul figurant în dosarul privind jaful bancar de 1 miliard de dolari (în 2014), Ilan Șor, care a reușit să-și facă partid și chiar să ajungă deputat în Parlament urmare a alegerilor parlamentare din februarie 2019.

Care a fost rostul amendării Legii Procuraturii?

În septembrie 2019, a fost amendată Legea Procuraturii, deschizându-se drumul spre funcția de procuror general pentru candidați (juriști) din afara sistemului (neprocurori). Tot atunci a fost introdus un nou filtru la selectarea procurorului general - o comisie independentă de preselecție a candidaților care să propună Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) o listă scurtă cu candidați la funcția de procuror general, urmând ca CSP să aleagă viitorul procuror general din această listă scurtă.

Marți, a fost publicată lista scurtă a candidaților selectați de comisia de preselecție. Din 16 candidați, comisia a ales 4. Este vorba de Oleg Crîşmaru, procuror, Vladislav Gribincea, preşedinte al Centrului de Resurse Juridice, Veaceslav Soltan, procuror şi Alexandr Stoianoglo, fost deputat PDM. În listă nu se regăsește Ștefan Gligor, unul dintre cei mai duri critici ai fostului regim Plahotniuc, creditat de internauți cu cele mai mari șanse. Decizia comisiei de preselecție a generat un val de nemulțumiri și atacuri la adresa guvernanților din partea celor care până ieri susțineau actuala guvernare. Observatorii independenți se tem de o repetare a scenariului din august 2019, de la Curtea Constituțională, când, urmare a unor bâlbâieli politice la nivelul Comisiei juridice a Parlamentului, deputatul socialist Vladimir Țurcan a ajuns membru și președinte al Curții Constituționale. Și de data aceasta, în mediul juriștilor se vorbește că președintele Igor Dodon (liderul de facto al PSRM) ar avea un favorit în lista scurtă ce urmează a fi propusă CSP.

Maia Sandu, nedumerită

Internauții au inițiat marți o petiție on-line în care cer demisia ministrului Justiției, Olesea Stamate, care a fost membru al comisiei independente de preselecție, alături de foști judecători, procurori și experți din societatea civilă. Din comisie a făcut parte inclusiv James Hamilton, expert internațional în domeniul procuraturii. Comisia nu a publicat nici punctajul obținut de fiecare candidat, nici interviurile, iar aceasta crește nemulțumirea și suspiciunile.

La scurt timp după anunţarea rezultatelor comisiei de preselecție, premierul Maia Sandu a scris pe Facebook că „a aşteptat ca această preselecţie să promoveze pe lista scurtă mai mulţi oameni din societatea civilă”: „Pledez pentru transparenţă şi sper ca înregistrările interviurilor să fie făcute publice. Voi solicita maximă transparenţă şi de-acum încolo”, a menționat Maia Sandu.

Reacții dure la adresa guvernării au venit, după etapa de preselecție a candidaților, și din partea celor mai importanți susținători și finanțatori ai PPDA (parte a blocului ACUM aflat la guvernare), condus de Andrei Năstase. Omul de afaceri Alexandru Machedon se întreabă, într-o postare, dacă Blocul ACUM într-adevăr își doreşte să reformeze Procuratura şi justiția: „Se vede de la o poştă ca aceste concursuri sunt trucate şi regizate. Nu mai am încredere în Dvs. şi tot felul de poveşti despre justiţia corectă pe care o vom avea, reforme, meritocraţie, etc.”, menționează Machedon în mesajul adresat ministrului Justiției, Olesea Stamate.

„O altă întrebare către colegii de la Platforma DA (PPDA – n.n.): De ce toleraţi toate aceste tâmpenii, de ce nu blocaţi deciziile prosteşti şi concursurile mimate? Timp de patru ani la proteste am cerut o reformă a justiţiei autentică şi un adevărat procuror general. Ceea ce se întâmplă este cu totul altceva. Să nu ajungă timpul să ieşim din nou la proteste!”, amenință influentul om de afaceri.

Reacția lui Andrei Năstase

Liderul PPDA, Andrei Năstase, a cerut „publicarea de urgență” a înregistrărilor video din timpul interviurilor candidaților la funcția de procuror general: „Acest subiect trebuie, în opinia mea, foarte repede, limpezit din toate punctele de vedere. Am militat în permanență pentru un proces legal de reformă, de maximă transparență, asigurând că în viitor instituțiile fundamentale ale statului vor fi independente, vor activa și vor servi doar cetățeanul, fără ca asupra acestor instituții să planeze suspiciuni de orice natură. Iată de ce solicit publicarea de urgență a înregistrărilor video ale interviurilor, transparentizarea maximă și imediată a întregului proces de selecție a candidaților pentru funcția de procuror general”, a menționat Năstase într-un live pe Facebook.

Alaiba: „Dacă nu facem asta - nu am făcut nimic”

Nedumerit este și deputatul blocului ACUM, Dumitru Alaiba: „Dacă mai departe (în concurs – n.n.) merg 3 din 4 procurori, pentru ce a trebuit să pierdem timp şi energie, prin chinul negocierilor dintre 3 componente ale majorității parlamentare - să schimbăm legea, pentru a lărgi criteriile de eligibilitate, astfel încât la funcția de procuror general să poată aplica nu doar foşti procurori? Sensul modificărilor a fost să avem cât mai mulți neprocurori. Toamna aceasta avem un lucru de făcut - să dăm acestei țări un procuror general bun. Nu unul 'ok'! Nu rezultatul unui compromis! De astea am mai văzut. Avem nevoie de unul cu adevărat independent. Iar dacă nu facem asta - nu am făcut nimic!”, a comentat deputatul Alaiba.

Vitalie Călugăreanu,

Deutsche Welle

Noutăţile partenerilor

comentarii: