Tinerii din R. Moldova ocolesc pedagogia; Profesorii pensionari salvează școlile, predând câte patru materii // REPORTAJ

Cine îi va învăța pe copiii noștri? Probabil, aceeași profesori care pe timpuri ne-au predat și nouă. Pentru a suplini deficitul, astăzi sunt angajați profesori pensionari. În multe școli, aceștia acoperă două, trei sau chiar patru obiecte de studiu. Profesorii lucrează cât se țin pe picioare.

E o zi obișnuită de joi în gimnaziul din satul Aluatu, raionul Taraclia. Doamna Celac predă matematica. La ai săi 74 de ani uimește prin energia și dedicația, de care dă dovadă la ore.

În orarul femeii mai sunt limba rusă, dezvoltarea personală și fizica. Pe toate le predă singură. Fizica, de exemplu, a fost nevoită să și-o amintească recent, după ce ultimul profesor de fizică a plecat din școală.

„Al treilea obiect e pentru mine foarte dificil pentru că e pentru prima dată când predau fizica. Am predat matematica 38 de ani, dar fizica prima dată. Sunt momente când obosesc. Am început să comit unele greșeli. Copiii mă corectează când o cifră nu-i corectă... Pentru vârsta mea, să memorizez toate desenele, formulele, nu-i chiar așa de ușor. Muncesc foarte mult ca să fac față. - Vă pregătiți ca un elev, faceți tema pentru acasă în fiecare zi? - Da, mai ceva decât un elev!”, spune Elena Celac.

Deși e la pensie, zilnic vine la școală mai mult din respect față de colegi și elevi. Dacă va pleca, patru discipline vor rămâne neacoperite.

„Fără școală eu nu mă simt om, nu mă simt în apele mele. Nici nu îmi închipui ce înseamnă a lăsa școala. Se vede că vocația mi-a fost mai puternică decât vârsta. Copiii nu poartă nicio vină că noi trecem momente dificile în republică. Copilul se naște, e obligat să vină la școală. Pe dânsul nu-l interesează dacă sunt sau nu profesori. El vine, deschide ușa și așteaptă să vină în fața lui un profesor”, afirmă profesoara.

În școala unde învață 61 de copii, dascălii predau câte cel puțin două materii. 80 la sută dintre ei sunt pensionari.

„Și anul acesta avem două studente de la Universitatea din Taraclia, dar cu părere de rău, nu rămân în sate. - De ce? Ce nu le place aici? - Condițiile. Condițiile de viață”, explică Larisa Coceva, directoarea gimnaziului din s. Aluatu.

Ștefan Chelban a fost ultimul student care acum patru ani a venit la școala din Aluatu după repartizare și s-a reținut aici.

Pe lângă engleză, tânărul mai predă istorie, informatică și educație pentru societate. Pentru asta, primește o leafă mai mică decât cea medie pe economie.

„7.000 de lei, într-adevăr, e o sumă destul de mică. Îți permiți elementarul, nu mai mult. Practic, trăiesc de la salariu la salariu. M-am gândit la un moment dat să mă reprofilez. Tot în Republica Moldova, dar să mă reprofilez. La un moment dat, făceam freelance în web design. - Dar vă gândiți, ați fi capabil într-o zi să lăsați munca de profesor și să apucați cu totul altă cale? - În principiu cred că ar fi posibil”, spune Ștefan Chelban.

Din pasiunea și dragostea pentru frumos, și profesoara de limbă română din școala din Pervomaiscoe, Hâncești, a fost de acord să mai predea educația tehnologică și educația plastică. Aliona Vultur a urmat cursuri de perfecționare, a studiat metodologia în domeniu.

Dar profesorii acceptă să predea mai multe materii nu pentru a-și crește salariile. Sunt remunerați doar cu câteva sute de lei în plus.

„Este un adaos, pentru că oricum nu suntem profesori de specialitate, dar e un adaos, da. Știți, când nu are cine...”, afirmă Aliona Vultur.

Ecaterina Țopa se mândrește cu cei 45 de ani lucrați la școală. La început, preda matematica. Apoi s-a adăugat și fizica. Mai târziu a fost nevoită să învețe informatica, pentru că alt specialist nu se găsea. Iar când a plecat profesorul de chimie, femeia a preluat și chimia. Predă toate patru discipline deja de 15 ani.

„Când am învățat la facultate, am învățat mașina electronică. Cu timpul, când s-a introdus în program informatica, am început să o predau. Din lipsă de cadre, a apărut necesitatea de a citi și chimia. Chimia e un obiect pe care l-am iubit mult din școală și am primim cu drag propunerea să predau la elevi chimia. De multe ori mă gândesc, dacă eu o să plec? Chiar părinții mă roagă să nu las. Cât am sănătate, vin și predau obiectul”, susține Ecaterina Țopa.

Cel mai important pentru profesoara pensionară este să nu sufere calitatea studiilor.

„Noi depunem toate eforturile ca elevii să nu simtă lipsa cadrelor didactice. Eu de exemplu, anul precedent și anul trecut am avut locul doi la olimpiada raională. Mă mândresc cu elevii mei”, mai spune profesoara.

Dacă în 2015 lipseau în jur de 1000 de profesori, acum în Republica Moldova sunt de două ori mai multe locuri vacante - 2.161. Cel mai mult, sistemul duce lipsă de învățători la clasele primare, profesori de matematică, română, fizică și chimie. 40% din profesori au peste 50 de ani. Într-un răspuns expediat de către Ministerul Educației postului nostru de televiziune, autoritatea recunoaște că problema rezidă în salariile mici. Apoi urmează depopularea satelor, numărul mic de elevi, lipsa perspectivelor pentru o viață decentă.

Facultățile de specialitate încearcă să atragă tinerii în domeniu, dar nu le prea reușește. De exemplu, la Universitatea pedagogică ”Ion Creangă” sunt organizate permanent diverse ateliere și campanii de promovare. Dar responsabilii consideră că trebuie să existe o colaborare strânsă cu școlile pentru a-i motiva pe tineri să devină profesori.

Conform regulamentului, studenții bugetari sunt obligați să lucreze la locul repartizării nu mai puțin de trei ani după absolvire. În cazul nerespectării acestei condiții, tânărul specialist trebuie să restituie cheltuielile de instruire. În lipsa unui viitor al profesiei de pedagog, tot mai des tinerii aleg să plătească. Dar și datele statistice în cazul celor care au fost repartizați nu arată deloc îmbucurător. În 2020, de pildă, din numărul total de absolvenți repartizați, doar 48 la sută au continuat să activeze în calitate de profesori.

„Acest procent, evident, descrește din cauza situației din țara noastră, mai ales pentru pătura socială - cadrul didactic. Un punct pe care îl consider vulnerabil în atragerea în cariera didactică sunt salariile care lasă de dorit pentru a trăi decent”, precizează Liliana Saranciuc-Gordea, șefa Centrului de ghidare și consiliere în carieră, UPSC.

Autoritățile explică situația creată în sistem prin... lipsă de oameni. Potrivit Ministerului Educației, majoritatea tinerilor pleacă în străinătate, în căutarea unei vieți mai bune și, respectiv, a unui salariu decent.

„Parcă inima îmi plânge de durere, pentru că e o durere, e strigător la cer. Un judecător a studiat dreptul cinci ani, codurile, articolele. Dar un profesor, care trece prin atâta materie și atâtea discipline... Într-o noapte trebuie să abordeze proiecte și la istorie, și la engleză, și la educația tehnologică”, spune Larisa Coceva, directoarea gimnaziului din s. Aluatu.

Într-un răspuns la o solicitare expediată de Jurnal TV, Ministerul Educației scrie că au fost aprobate o serie de beneficii și înlesniri menite să susțină cadrele didactice debutante. Este vorba despre o indemnizație unică de 120 de mii de lei pentru studenții repartizați care activează în sistem, reducerea normei didactice, compensarea parțială a cheltuielilor pentru închirierea unui spațiu locativ și altele.