Niciun funcționar de rang înalt nu a ajuns în 2020 după gratii pentru corupție

La 9 decembrie, în lume este marcată Ziua Internațională Anticorupție. În Republica Moldova, această zi e plină de discursuri pompoase și promisiuni. O analiză arată că în anul 2020, dosarele de rezonanță deschise pentru suspiciuni de corupție au bătut pasul pe loc. Alte dosare, similare, trimise anterior în judecată, nu au finalizat cu vreo condamnare, iar unele persoane cu un trecut dubios scapă de pedeapsă. Pe numele altora sunt pornite alte dosare.

La 10 ianuarie, după ce a fost suspendat din funcție în baza unui ordin emis de procurorul general Alexandr Stoianoglo, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, era reținut, fiind recunoscut bănuit într-un dosar penal pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, ulterior și „amestec în înfăptuirea urmăririi penale”. Procurorul general spunea că infracțiunile ar fi fost comise între anii 2013 și 2019, prin intermediul membrilor familiei lui Viorel Morari, dar și cu ajutorul unor apropiați și interpuși, inclusiv persoane juridice. Acțiunile ar fi avut loc în Republica Moldova, în Polonia, Ucraina, Germania, Marea Britanie și Canada, fiind implicați și locuitori ai acestor țări, ceea ce înseamnă o anchetă complexă, cu necesitarea creării mai multor comisii rogatorii.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general: "Temei pentru inițierea acestui dosar au servit materialele jurnalistice, verificate și confirmate în cadrul procesului penal de către instituțiile de stat abilitate, care relatau despre caracterul disproporționat al veniturilor declarate de ex-procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție în raport cu situația materială reală a membrilor familiei și rudelor acestuia."

Stoianoglo s-a referit atunci și la plângerea depusă de Vladimir Plahotniuc la Procuratura Anticorupție, în decembrie 2016, prin care președintele de atunci al PD cerea tragerea la răspundere penală a lui Veaceslav Platon pentru un denunț calomnios, depus la autoritățile de la București. Mai exact, procurorul general a anunțat că sesizarea lui Plahotniuc a fost adusă la Procuratura Anticorupție chiar de către șeful ei, care ar fi uitat însă de denunț până în martie 2017.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general: "În luna martie 2017, pentru a-și ascunde neglijența în raport cu atribuțiile funcționale și solicitarea lui Vladimir Plahotniuc, cunoscând cu certitudine că plângerea nu corespunde rigorilor legale, i-a cerut unui subaltern să ”repare greșeala” prin înregistrarea plângerii cu data de 28 decembrie 2016 și a dispus, printr-o rezoluție, la fel antedatată, examinarea plângerii lui Plahotniuc de către un procuror din subordine."

De asemenea, Morari i-a ordonat unui subaltern să pregătească proiectul ordonanței de stabilire a competenței Procuraturii Anticorupție pentru exercitarea urmăririi penale în acest caz.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general: "Cu actele antedatate, procurorul anticorupție s-a deplasat la sediul Procuraturii Generale, unde, abuzând de încrederea acordată, l-a indus în eroare pe procurorul general de atunci, care fără a atrage atenția la data emiterii ordonanței, a semnat proiectul ordonanței de stabilire a competenței pentru exercitarea urmăririi penale Procuraturii Anticorupție. Șeful Procuraturii Anticorupție a semnat personal ordonanța de formare a grupului de urmărire penală, a aplicat ștampila pe fișa statistică corespunzătoare, infracțiunea fiind pusă la evidența criminologică oficială."

Iar la 26 iunie, Viorel Morari a fost scos de sub urmărire penală în dosarul intentat pentru îmbogățire ilicită. O ordonanță în acest sens a fost semnată de Stela Barbă, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Viorel Morari are acum statut de învinuit în dosarul penal intentat de procurori pentru abuz de serviciu și fals în acte publice. Dosarul se află la Judecătoria Chișinău. În tot acest timp, Morari a pledat nevinovat și a afirmat că e victima unui „dosar politic”.

Tot în iunie este eliberat Veaceslav Platon, după ce Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis demersul lui Alexandr Stoianoglo privind suspendarea executării pedepsei. Atunci, Stoianoglo, a declarat că beneficiarul principal al fraudei bancare ar fi fostul lider al PD, Vladimir Plahotniuc. În același timp, dosarul penal în care a fost condamnat Veaceslav Platon ar fi unul falsificat în totalitate.

VEACESLAV PLATON, inculpat: "Patru ani de luptă cu sistemul agresiv al lui Plahotniuc. Nu a fost simplu. - Ce o să faceți acum? - O să fac așa, ca în această țară să nu mai fie un caz similar. - O să rămâneți în țară? - O să rămân în țară și o să ajut oamenii. - Astăzi, deputatul Sergiu Litvinenco a spus că sunteți agent al serviciilor secrete rusești. Ce credeți despre această afirmație? - Acuzațiile acestui deputat sunt ridicole. El lucrează pentru Plahotniuc și a primit o comandă. - De la Plahotniuc? - Fără îndoială."

Unul dintre avocații lui Platon, Ion Crețu, a declarat că urmează să fie înaintat dosarul de revizuire în instanță. Acest lucru s-a întâmplat pe 7 octombrie. Decizia a fost luată de un complet din trei magistrați și este cu drept de atac la Curtea de Apel Chișinău. Examinarea dosarului a fost repornită de la zero, iar în acest timp inculpatul se află în stare de libertate. Platon a fost condamnat în 2017 pe diferite capete de acuzare pentru delapidările de la Banca de Economii, cum ar fi escrocheria și coruperea activă. În ianuarie, a fost casată hotărârea de condamnare cumulativă a lui Platon la 25 de ani de închisoare în dosarul în care afaceristul era învinuit de tentativă de escrocherie și corupere a mascaților „Pantera”. Asta după ce anterior, Curtea Supremă de Justiție a returnat cauza la Curtea de Apel Chișinău, iar aceasta, la rândul ei, a trimis-o la rejudecare în instanța de fond.

Anul 2020 a fost unul decisiv și pentru fostul președinte Petru Lucinschi, dar și pentru și alți cinci acționari ai Unibank, care au fost scoși de sub urmărire penală în dosarul fraudei bancare. S-a întâmplat la un an după ce Lucinschi a fost audiat de procurori, care au efectuat și percheziții la domiciliul acestuia. În luna septembrie, anul trecut, cei șase acționari ai băncii comerciale au fost învinuiți de comiterea escrocheriei în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat. Ulterior, în urma studierii probatoriului, procurorii au tras concluzia că faptele acestora nu întrunesc elementele infracțiunilor. Amintim că numele lui Petru Lucinschi figurează în raportul Kroll printre beneficiarii principali ai fraudei bancare. Potrivit informațiilor din raportul Kroll 2, fostul președinte ar fi cumpărat 4,8 la sută din acțiunile Unibank, cu 14 milioane de lei împrumutate de la o firmă off-shore. Nu a trecut nicio lună, iar pe 2 octombrie sunt scoase de sub învinuire în dosarul fraudei bancare și deputatele din Partidul Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova. Într-un comunicat de presă, publicat atunci de Procuratura Generală se spunea că procurorii anticorupție au tras concluzia că faptele persoanelor respective nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate.

În contextul investigării fraudei bancare, în 2020 au fost reținuți și puși sub învinuire câțiva demnitari ai BNM: Dorin Drăguțanu, fost guvernator, Emma Tăbîrță, fost viceguvernator, Aureliu Cincilei, viceguvernator, Ion Sturzu, viceguvernator, dar și un șef de direcție. Aceștia sunt bănuiți de participare la escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Amintim că în martie 2015, după audierea în Parlament, în ședință închisă, a raportului Comisiei de anchetă privind situația în sectorul bancar, Emma Tăbârță, alături de președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Artur Gherman, au fost demiși din funcții. În 2016, Tăbîrță împreună cu doi șefi de departament din BNM au fost reținuți pentru neglijență în serviciu în legătură cu investigarea laundromat-ului.

Iar la sfărșitul lunii septembrie, Procuratura Anticorupție a luat o decizie radicală și îi scoate de sub urmărire penală pe 13 din cei 15 judecători, care figurau în dosarul „Laundromat” din motivul lipsei elementelor unei infracțiuni. Cinci dintre ei au declarat că vor să revină în funcție. Pe 27 octombrie, Consiliul Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor cu nouă voturi ”pro” și unul ”împotrivă”. Astfel, membrii CSM au decis că Sergiu Lebediuc și Gari Bivol își vor continua exercitarea mandatului la Judecătoria Chișinău. Serghei Gubenco va reveni la Curtea de Apel Comrat, Serghei Popovici merge la Judecătoria Comrat, iar Iurie Hârbu - la Judecătoria Orhei. Statul urmează să le achite judecătorilor anchetați pentru complicitate la spălarea a aproximativ 20 de miliarde de dolari salariul pentru patru ani, perioada în care au fost suspendați din funcție.

Scapă de urmărire penală și fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță. Se întâmplă după ce Curtea de Apel Chișinău a anulat Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii. Opoziția consideră că dosarul acestuia ar putea fi clasat.

SERGIU LITVINENCO, deputat PAS: "Justiția lui Dodon anulează hotărârea CSM, prin care s-a dat acordul pentru urmărirea penală a fostului președinte CSJ, Ion Druță. Asta înseamnă că dosarul penal pe numele acestuia urmează a fi încetat. Adică omul e curat ca lacrima. Și procuratura generală astfel se va spăla pe mâini."

În opinia experților în drept, în acest caz ar fi vorba de protejarea intereselor lui Ion Druță.

STEFAN GLIGOR, avocat, fost candidat la funcția de procuror general: "Justiția este plină de oameni, care se apără unii pe alții. Intuiesc că este vorba despre protejarea intereselor domnului Druță. Pot să comentez acest lucru doar în contextul realităților noastre din sistemul judecătoresc, care este unul compromis, conservat, păstrându-și ”status quo” și care necesită o profundă reformă și curățire, printr-o procedură amplă de ”vetting”."

Ion Druță este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită. În octombrie 2019, el a fost reținut pentru 72 de ore, după ce în biroul și casa sa au fost depistate obiecte de natură să confirme bănuiala. Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, nu a admis demersul procurorilor anticorupție de a-l plasa în arest. Druţă a rămas a fi cercetat în libertate, după ce Curtea de Apel Chişinău a respins ca nefondat recursul procurorului, care a insistat ca Druţă să fie plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. În ziua de 30 octombrie, Procuratura Anticorupție a aplicat sechestru pe bunurile imobiliare și mașinile lui Druță, în valoare totală de 12,8 milioane de lei. Pe 23 ianuarie, fostul președinte al CSJ a primit licența de avocat. Ion Druță a ajuns președinte al CSJ în 2018, fiind singurul candidat care a depus cerere pentru a participa la concursul pentru funcția rămasă vacantă după plecarea lui Mihai Poalelungi.

Un alt dosar de rezonanță este cel pornit pe numele lui Ilan Șor, principalul bănuit în cazul furtului miliardului. Este de menționat că în aproape trei ani de când dosarul a fost transmis la Curtea de Apel Cahul judecătorii instanței au reușit să desfășoare doar cinci ședințe de judecată. Celelalte 36 ședințe programate pe acest caz au fost amânate. De cele mai multe ori s-a întâmplat la solicitarea avocaților, dar și a judecătorilor. Ultima ședința a fost amânată la 17 decembrie, dat fiind faptul că a expirat programul de lucru al Curții de Apel Cahul. Luni, 21 decembrie, la Curtea de Apel Cahul urma să aibă loc o nouă ședință de judecată în dosarul Șor. Acesta însă a fost amânată, examinarea dosarului fiind suspendată. Procedura este valabilă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate, propusă de către avocații acestuia. Este de menționat că la începutul lui septembrie, aceștia au cerut strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Cahul și au sesizat Înalta Curte privind constituționalitatea unei sintagme din Codul de procedură penală. Cererea de strămutare a judecării cauzei, respinsă de CSJ, a fost a patra la număr. Ilan Şor a fost condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. Ilan Șor, în privința căruia este aplicată interdicția de a părăsi Republica Moldova, a apărut în spațiul public pentru ultima oară în ziua de 12 iunie, în cadrul unei conferințe de presă. Se întâmpla cu două zile înainte ca PD să cedeze puterea și să treacă în opoziție. Pe 30 iulie, Ministerul de Interne a declarat că Șor a părăsit ilegal Republica Moldova și că a fost anunțat în căutare națională și internațională. Pe 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Șor de imunitate parlamentară. Câteva zile mai târziu, respectivul dosar a fost conexat cu o cauză penală aflată pe masa Procuraturii Anticorupție încă din 4 decembrie 2014 și care vizează devalizarea sistemului bancar „prin sustragerea mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari din activele Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank și comiterea altor fapte penale în scopul realizării intereselor personale și de grup”. Pe 23 august 2019, șeful oficiului INTERPOL din Republica Moldova a declarat că Ilan Șor se află în Statul Israel, al cărei cetățenie o deține.