Procesul înregistrării prealabile pe listele Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova are ca obiectiv stabilirea numărului aproximativ al alegătorilor care locuiesc în afara Republicii Moldova și prin urmare de a avea o statistică prin care s-ar deschide secții de votare suplimentare.

Ca să înțelegem mai bine de unde își are rădăcina această problemă, trebuie să ne aducem aminte că la ultimul scrutin prezidențial din 2016, am atestat o lipsă acută a numărului secțiilor de votare mai ales în Europa de Vest, unde se află majoritatea diasporei moldovenești. Această insuficiență a secțiilor de votare a dus la aglomerarea mai multor secții de votare din Occident, făcându-se cozi imense care au dus la neexprimarea dreptului de vot pentru mii de cetățeni care locuiesc în afara granițelor țării.

Datorită mobilizării actorilor societății civile moldovenești din afara țării și din țară, cifra înregistrărilor prealabile a depășit 60 de mii, comparativ cu 3500 de înregistrări prealabile la alegerile prezidențiale din 2016, adică s-au înregistrat de 17 ori mai mulți cetățeni moldoveni.

Dacă la ultimul scrutin parlamentar de la sfârșitul anului 2019, au reușit să se înregistreze 24 de mii de cetățeni , atunci de data aceasta s-au înregistrat de aproape 3 ori mai mulți cetățeni, un efort enorm al societății civile.

Printre actorii relevanți ai societății civile moldovenești care au încurajat procesul de înregistrare, dar și au depistat nereguli crase s-au făcut remarcați exponenți ai think-tank-ului Watchdog.md, Pașa Valeriu, experți independenți ca Ștefan Gligor, dar și asociații neguvernamentale care au făcut lobby, dar și au propus un număr mai mare de secții de votare mai ales pentru țările din Occident – Promo – Lex și Asociația Adept ( propunând între 23 și 31 SV în Rusia, între 27 și 37 SV în Italia, 8 SV în Germania, între 10 și 13 în Marea Britanie și între 9 și 13 în România).

De asemenea nu poate fi trecută cu vederea și activitatea grupului informal Adoptă un Vot, care s-a născut din nevoia cetățenilor moldoveni din străinătate de a-și putea exercita dreptul la vot într-o altă localitate decât cea de reședință din cauza numărului foarte mic a secțiilor de votare de la alegerile prezidențiale din 2016.

Un alt motiv pentru care societatea civilă s-a înregistrat într-un număr atât de mare îl reprezintă înregistrările fictive ale unor cetățeni moldoveni, care ar vota în Federația Rusă.

La înregistrarea prealabilă pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, zeci de cetățeni moldoveni din Vestul Europei au încercat să se înregistreze, iar softul i-a informat că ei sunt deja înregistrați, ghiciți unde – în Federația Rusă. Cu certutudine aceste înregistrări fictive online, dar și înregistrări prin cereri scrise (6202 înregistrări online și peste 2400 de cereri scrise de a vota în Federația Rusă, comparativ cu 12066 înregistrate online și 0 cereri scrise în Italia, țara în care se află cea mai mare comunitate de cetățeni moldoveni). Surprinzător sau nu, cererile scrise înregistrate în Federația Rusă au fost colectate de o persoana care nici măcar nu a părăsit Republica Moldova în ultima perioadă, deci fizic nu avea cum să colecteze grosul celor peste 2400 de cereri scrise.

Reacția Comisiei Electorale Centrale la toată această fraudă ne dă mari semne de întrebare. Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, numit în funcție de guvernul Maiei Sandu, a venit cu o reacție în care ne spune că instituția pe care o reprezintă nu își poate concentra resursele pentru a verifica o semnătură sau alta. În acest caz, societatea civilă moldovenească este de părere că acest Dorin Cimil reprezintă de fapt o nouă sculă a regimului Dodon, exact cum a fost și Alina Russu, ex-președinta CEC, o sculă a regimului Plahotniuc. Practic dacă până și autoritatea Comisiei Electorale Centrale este una subordonată actualului președinte Igor Dodon, putem spune că absolut toate pârghiile statului sunt controlate de acesta, iar rezultatul alegerilor prezidențiale va fi unul favorabil pentru Igor Dodon.

De ce ar fi totuși o problemă atât de mare aceste înregistrări fictive din Federația Rusă? Cunoaștem că actualul președinte Igor Dodon are un discurs pro-rusesc și că acesta se bazează pe voturile cetățenilor care au o viziune pro-rusă, însă conform ultimelor sondaje ale Barometrului de Opinie Publică, doar 30% din populația Republicii Moldova se orientează spre Rusia – Uniunea Euroasiatică, iar 56,2% își dorește aderarea la Uniunea Europeană.

În continuare avem o relație de cauză-efect, și anume prin înregistrarea atât de multor cetățeni moldoveni în Federația Rusă, numărul secțiilor de votare de acolo s-ar mări considerabil. Această mărire a numărului secțiilor de votare în Rusia lui Putin ar permite mușamalizarea rezultatului alegerilor prin tactici cunoscute în rândul țărilor post sovietice ca Republica Belarus, de pildă. Ori deschiderea a 38 de secții de votare în Rusia, tocmai 18 în orașul Moscova și suburbiile acesteia, i-ar permite exponentului Kremlinului – Igor Dodon – să recâștige alegerile prezidențiale în confruntarea dintre stânga pro-rusă formată din Igor Dodon și Renato Usatâi și dreapta pro-europeană compusă din liderii opoziției Maia Sandu și Andrei Năstase, dar și unionistul Octavian Țâcu.

Cert este că voturile din diasporă sunt decisive în aceste alegeri prezidențiale, mai ales că mai mult de un milion ce cetățeni moldoveni (din totalul de aproximativ 3,5 milioane) sunt plecați în afara granițelor țării. Aceștia au tendința de a vota un candidat pro-european, chestiune verificată la absolut toate scrutinele electorale.

Din punctul meu de vedere, în ultimii ani diaspora moldovenească a devenit un actor important al societății civile moldovenești datorită implicării în dezvoltarea localităților de origine, dar și a remitențelor cu care contribuie la produsul intern brut al Republicii Moldova.

Un indicator macro-economic important îl constituie ponderea remitențelor, adică banilor pe care îi pompează moldovenii din străinătate în țară, care este de circa 15 % din întregul produs brut al Republicii Moldova, comparativ cu volumul remitențelor trimise de românii din străinătate, care valorează 3 % din produsul intern brut al României.

Este esențial să înțelegem că în momentul de față societatea civilă din Moldova are peste 200 de asociații care activează exclusiv cu resursele și sprijinul reprezentanților din diaspora, aceștia reușind să participe la procesul de dezvoltare a comunităților locale moldovenești și să stimuleze economia țării prin atragerea capitalului financiar și uman din diasporă.

Concluzionând, aș dori să reiterez importanța societății civile moldovenești formată atât din activiștii civici care se află în Republica Moldova, cât și cei care au fost constrânși să își părăsească țara pentru un trai mai bun. Este esențial să înțelegem că rolul societății civile și implicit diasporei are repercusiuni atât la nivel politic (prin exercitarea dreptului de vot în număr deosebit de mare – peste 138 de mii de voturi exprimate, adică aproape 9% din totalul voturilor); la nivel economic (diaspora contribuie la economia Republicii Moldova cu 15% din PIB), la nivel social (cetățenii din străinătate se implică destul de activ la nivel social prin implementarea lucrurilor învătate în străinătate, împărtășirea know-how-ului, dar și prin implicare și participare în dezvoltarea social-economică a țării).

Laurențiu Pleșca, asistent de proiect în cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile