Poezie politică poloneză, într-un volum nou, editat la Chișinău

40 de autori tineri în „Șcadronul șondoroirilor”

Volumul de poezie poloneză protestatară nouă reprezintă o colaborare a trei reviste: „Platzforma”, „Wakat” și „Mămăliga de Varșovia” (nr. 4, 2019). Poezia politică are o tradiție remarcabilă în Polonia, autorii se împlică activ în viața societății, exprimându-și atitudinea critică, nonconformistă, verticalitatea. Poziția lor civică își găsește reflectare în scrieri cu impact asupra opiniei publice, iar evenimentele politice, fenomenle sociale curente constituie adesea un material fertil pentru literatura protestatară. „Șcadronul șondoroirilor” conține poeme semnate de circa 40 de autori tineri, unii scriu poezie în alte limbi decât poloneza, ei locuiesc în Polonia și scriu despre acest spațiu. Volumul antologic cuprinde texte în șapte limbi diferite: poloneză, engleză, rusă, ucraineană, norvegiană, unele fragmente de text sunt în ebraică, în latină, toate au fost traduse în limba română.

În antologie putem citi poeme de Iulia Kostereva, Iurii Kruciak, Aneta Kaminska, Michał Kasprzak, Maja Staśko, Radosława Janowska-Lascar, Joanna Jonesku, Jaś Kapela, Rafal Gawin, Szcezepan Kopyt, Piotr Gajda, Tomasz Bak, Izabela Kawczynska, Karina Stempel, Agata Ludwikowska, Konrad Gora, Rudka Zydel, Teodor Ajder, Daedalus Chaos, Bogna Aszerach , Michalina Chwalisz, Christopher Smith, Dominika Dyminska, Alex Freiheit, Joanna Mueller-Liczner, Magdalena Walusiak, Dawid Mateusz, Edka Jarzab, Agata Zu Jablonska, Anna Blasiak, Katy Bentall, Josh Skjold, Enormi Stationis, Stefan Kornacki, Alan James, Gleb Michalowski, Marcin Podlaski, Joanna Kessler, Aliaksandr Saldatsenka, Monika Rak, Klaudia Ciobanu, Anna Switaj, Ilona Witkowska, Janet Mark Wallace, Krzysztof Cibor, SKYE, Marzena Czuba.

Volumul a fost lansat la Galeria Studio Varșovia. „Exemplarele de antologie proaspăt editate la Chișinău au ajuns la Galeria Studio Varșovia într-o valiză, cu doar câteva ore înaintea lansării. Nu eram sigur că vom reuși la timp, dar până la urmă stelele s-au aliniat în favoarea noastră. Valiza a fost deschisa în cadrul lansării. Autorii prezenți au citit din volumul de autor pe care îl primeau și-l vedeau pentru prima dată”, a relatat pentru JURNAL de Chișinău Teodor Ajder, coordonatorul proiectului. El a mai menționat că lansările au o dimensiune performativă, dar cele mai importante sunt discuțiile pe care antologia le provoacă. „Șcadronul șondoroirilor” a fost prezentat, după lansare, și la un club de discuții, membrii căruia au citit cartea.

poezie poloneză

Cartea e o radiografie a protestelor din Polonia

„Textele din antologie au fost scrise în ultimii 2-3 ani. Mulți dintre poeți sunt implicați în diferite mișcări de protest – mișcări ecologiste, cele privind drepturile femeilor, învățătorilor, studenților, medicilor, imigranților. Cartea e un fel de radiografie a protestelor din Polonia. Încerc să explic chestia asta în notele din subsol și în postfață. Mulți dintre autori își citesc poeziile în public; în Polonia mai există o rețea vastă de festivaluri poetice. Acești autori sunt invitați și la proteste. Protestele sunt îndreptate de cele mai multe ori împotriva unor proiecte aberante ale statului sau a unor practici corporative (salarii mici, disponibilizări, hărțuire sexuală etc.). Multe texte sunt despre protest, ca temă în poezie. Toate poemele din antologie constituie un act de solidaritate cu mișcarea Protest Permanent și Occupy Guguta de la Chișinău”, subliniază Teodor Ajder.

Unii dintre poeții incluși în antologie sunt și publiciști foarte cunoscuți, cântăreți, redactori, deci și lideri de opinie, de exemplu, Rudka Zydel, Jaś Kapela, Alex Freiheit, Piotr Gayda, Szcezepan Kopyt, Rafal Gawin (Gawin e mai puțin angajat public, dar a participat în mai multe proiecte internaționale axate pe migrație). Karina Stempel sau Bartoș Radomski (Enormi Stationis) sunt și activiști ai punții culturale româno-polone.

Toamna aceasta, poetul Jaś Kapela a avut câteva audieri într-un proces care i s-a intentat din cauza poeziei sale „Mazurka”. Procesul i-a fost intentat de liderii unor organizații de extremă dreaptă, Ruch 11 Listopada și Ruch Narodowy, cu profil național-catolic, conservator, eurosceptic și xenofob. Aceste organizații l-au chemat în instanță pe autorul poeziei „Mazurka” pentru „denigrarea poporului polonez, apoi, pentru denigrarea simbolicii naționale”.

„Poezia respectivă a fost pusă pe muzică (melodia e un remake după imnul național al Poloniei) și e cântată la multe evenimente, ea e despre faptul că Polonia este într-adevăr primitoare, așa cum o declară polonezii sus și tare, ci nu xenofobă, așa cum se comportă, în realitate, oficialitățile”, remarcă Teodor Ajder. Până la urmă, Jaś Kapela a fost declarat nevinovat, iar poezia „Mazurka” a fost lăudată de către judecătorii Curții Supreme a Poloniei. Tradusă în română, „Mazurka” este publicată în antologia „Șcadronul șondoroirilor”. Acest poem cântat poate fi ascultat și pe youtube.

Amintim că Teodor Ajder a făcut studii postuniversitare în Japonia, timp de 6 ani. În acea perioadă a început să scrie romanul epistolar „Obrăzaru-i pentru o japonez[c]ă”, acest roman a fost publicat în 2019, la editura frACTalia din România.

Cum a ajuns Teodor Ajder în Polonia

„În 2000, când am plecat în Japonia, mi-am luat cu mine un volumaș de Eminescu. Era o ediție bibliofilă editată pe la sfârșitul anilor 50, în România. A fost parte dintr-o donație mai mare de carte românească pe care a adus-o taică-meu la Chișinău imediat după Revoluție. Alături de ceva manuale de japoneză, acea plachetă a fost una dintre puținele cărți pe care mi le-am putut lua de acasă. În volumașul de Eminescu am citit poezia „Gelozia” care conține versul „Pentru că porți pe oase un obrăzar de ceară”. Se prea poate să fi citit poezia respectivă la începuturile șederii mele în Yokohama, iar cuvântul mi-a încolțit în minte. Poate că romanul a izvorât din acest cuvânt. Îmi place foarte mult răsunetul lui. Sunt înnebunit după portrete, fețe și obraji”, mărturisește Teodor Ajder.

L-am întrebat, de ce a decis să trăiască în Polonia și iată ce mi-a răspuns: „În anul în care am zburat spre Japonia, Universitatea mea a acceptat patru studenți. Un laosian, doi polonezi și pe mine. Ne-am împrietenit imediat, dar numai cu polonezii am putut efectiv discuta detaliat. În discuțiile mele cu polonezii m-am declarat parțial polonez. Ca și mulți alți moldoveni cu rădăcini încâlcite, aveam și eu ceva nume poloneze în arborele genealogic. Mă tot puneau la curent amicii mei cu ce se mai întâmpla prin Polonia. Apoi , prin 2004, pe când îmcepeam lucrul la „Obrăzaru-i pentru o japonez[c]ă”, am participat la o încheiere de căsătorie ținută la Ambasada Poloniei din Japonia. Doi artiști polonezi interesați de estetica japoneză au decis să se căsătorească în Tokyo, ca parte a unui performance. Acolo am cunoscut o poloneză pe nume Kasia. Ea filma acea nuntă. La petrecerea de după înregistrare, m-a apostrofat, când am comentat ceva despre rolul femeii în societatea contemporană japoneză. Mai târziu am aflat că acea Kasia a scris o teză de master despre mișcările de emancipare feminine din Japonia și că adunase o bibliotecă impresionantă în limba engleză despre tema ei de cercetare. Personajul Kaori din romanul meu s-a conturat și datorită lecturii acestor cărți, m-au ajutat mult, m-au inspirat și discuțiile cu Kasia. Cu timpul, Kasia mi-a devenit soție. Eu îi spun și Katinka. Am urmat-o în Polonia”.

Kasia-Katinka și Teodor Ajder au un fiu, Iulian Vasile. Limba română e una dintre cele trei limbi vorbite curent în familia lor: poloneza, româna și engleza.

L-am mai întrebat pe Teodor: „Te vezi drept un etern imigrant?”. „Într-adevăr. Sunt un imigrant. Resimt această identitate foarte pronunțat. Dacă e să judecăm după cifrele care tot ne sunt băgate pe sub nas, nu e o chestie pe care o resimt doar eu. „Mioriței” i-a luat demult locul „Balada celor cinci motănași” de Ion Druță. Am devenit niște pisici șutați în lume de mama mâță. Înaite lumea fugea de teamă de persecuție. Acu fuge de nepăsare. Etern? Nimic nu e etern”, ne spune Teodor Ajder.

În final, un anunț: Lansarea la Chișinău a antologiei de poezie protestatară poloneză „Șcadronul șondoroirilor” va avea loc pe 18 decembrie, la Teatrul Național „Mihai Eminescu”.

Irina Nechit