Pierderile provocate de abuzurile lui Dorin Chirtoacă și ale Silviei Radu // DOC

Cazul Ion Arteni

Ion Arteni a fost numit la 13 noiembrie 2008, în baza unui concurs, în funcția de director al Direcţiei generale asistență socială și sănătate a Consiliului municipal. Primarul general Dorin Chirtoacă nu a fost de acord cu decizia Consiliului municipal și a contestat-o în judecată.

Chirtoacă a pierdut procesul în toate instanțele. La 29 mai 2009, Arteni a depus o cerere prealabilă pe numele primarului general în vederea încheierii contractului individual de muncă, însă nu a primit nici un răspuns.

Astfel, la 14 iulie 2009, Arteni a prezentat Oficiului de executare centru al Departamentului de executare documentul emis de către Curtea de Apel Chişinău la 27 ianuarie 2009, solicitând intentarea procedurii de executare. Primarul a fost obligat să execute documentul în cinci zile, cu informarea Oficiului de executare Centru.

La 22 iulie 2009, Primăria Chişinău a comunicat Oficiului de executare Centru refuzul de a executa hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 27 ianuarie 2009 și a contestat cu recurs încheierea din 14 iulie 2009 privind intentarea procedurii de executare.

După depunerea de către Arteni a cererii de chemare în judecată împotriva primarului Chirtoacă, prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 august 2009, a fost recunoscut ilegal refuzul primarului Dorin Chirtoacă să încheie contractul individual de muncă.

Acesta a fost obligat să încheie contractul individual de muncă cu Ion Arteni, în calitate de director al Direcţiei sănătate a Consiliului Municipal, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu decizia Consiliului Municipal Chișinău din 13 noiembrie 2008.

Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 august 2009 nu a fost executată în termen. Pentru asta, primarul a fost sancţionat cu amendă în mărime de 15 unităţi convenţionale, circa 300 de lei, cu acordarea termenului repetat de cinci zile pentru executare.

Luând în considerare faptul că primarul Dorin Chirtoacă nu a executat hotărârea judecătorească în termenul oferit, Oficiul de executare Centru a emis încheierea, prin care l-a sancţionat repetat cu amendă în mărime de 25 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 500 de lei.

Neexecutarea în termen a hotărârii judecătorești i-a servit drept temei lui Ion Arteni să acționeze în judecată R. Moldova, în persoana Ministerului Finanţelor, care a fost sancționat, prin hotărârea Judecătoriei Râşcani din 31 mai 2013, cu 20.000 de lei, drept prejudiciu moral achitat în beneficiul lui Ion Arteni.

Ion Arteni ne-a spus că, deși a câștigat concursul, Chirtoacă nu a semnat contractul individual de muncă. Acesta din urmă și-a argumentat decizia prin faptul că a desemnat o altă persoană pentru funcția respectivă. Nici după ce a avut câștig de cauză în toate instanțele, inclusiv la Curtea Supremă de Justiție, Arteni nu a fost numit director al Direcției Sănătate Publică a Consiliului.

„Am lucrat o perioadă fără contract de muncă. Am avut scandaluri, am fost scos cu forța din birou de către persoane pe care nu le cunosc. Printre aceștia erau Mihai Moldovanu și alți consilieri membri PL. Mi s-a spus clar că nu fac parte din partid și trebuie să plec”, ne-a declarat Ion Arteni.

În definitiv, Moldovanu i-a propus medicului „un compromis”: să îi fie trecută în carnetul de muncă perioada în care nu a fost la birou, februarie 2009–februarie 2010, precum și să i se plătească salariul de 4.000 de lei pe lună, chiar dacă nu a lucrat.

„Am acceptat compromisul deoarece un medic nu trebuie să piardă experiență profesională”, și-a explicat doctorul decizia sa. În prezent, Arteni este vicedirector la Spitalul Clinic Municipal nr. 1 din Chișinău.

Cazul Alexandru Panfilii

Un alt caz este cel al lui Alexandru Panfilii, suspendat din funcția de șef al Î.M. „Direcția construcții capitale” în urma unei dispoziții a lui Chirtoacă din 18 august 2009. Primarul de atunci și-a argumentat demersul sub pretextul inițierii anchetei de serviciu. Panfilii a fost demis în timp ce se afla în concediu. Constatările instanței de judecată arată că ancheta de serviciu nu a fost efectuată.

Prin urmare, Judecătoria Centru din Chișinău a anulat la 21 septembrie 2010 dispoziția de suspendare a lui Panfilii. Instanța de judecată a decis de asemenea ca Panfilii să fie restabilit în funcția deținută și să încaseze 4.378 de lei ca prejudiciu moral.

Ulterior, în octombrie 2009, Panfilii a fost demis din nou de Chirtoacă, iar Judecătoria Centru l-a restabilit în funcție la 11 august 2010, solicitând să i se plătească salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 5 octombrie 2009–11 august 2010, precum și prejudiciul moral şi cheltuielile pentru asistența juridică. La 14 august 2013, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia primei instanțe.

Alexandru Panfilii a menționat că hotărârile judecătorești nu au fost executate de către Primăria Chișinău. În consecință, la 21 aprilie 2011, Judecătoria Centru l-a sancționat pe primarul Chirtoacă cu amendă de 4.000 de lei.

Ulterior, pentru neexecutarea unei alte hotărâri judecătorești din 11 august 2010, primarul a mai fost sancționat cu amendă de 5.000 de lei în urma unei decizii a aceleiași judecătorii din 12 mai 2015.

Pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești din 11 august 2010 și 21 septembrie 2010, la 4 martie 2014, Curtea de Apel Chișinău a dispus încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui Alexandru Panfilii drept prejudiciu moral 35.000 de lei.

În opinia lui Alexandru Panfilii, concedierea sa precum și neexecutarea hotărârilor judecătorești de către Dorin Chirtoacă este de fapt o răfuială pe criteriu politic. În februarie 2009, Pamfilii și-a dat demisia din membru al biroului politic al PL și cea de președinte al organizației locale Centru din mun. Chișinău.

Panfili nu a vrut ca numele său să apară în articol, subliniind că, pe parcursul a opt ani, cât a fost purtat prin instanțe, ziariștii nu l-au întrebat nimic. „Acum însă, când instanța a decis totul în favoarea mea, nu vreau să fac jocul cuiva”, a mai spus el.

Cazul Petru Budurin

Petru Budurin a fost numit în funcţia de vicepretor al sectorului Centru în iulie 1995, exercitând în paralel funcţia de pretor interimar. La 24 aprilie 2014, acesta, deținând funcția de vicepretor al sectorului Centru, a fost fost destituit.

Budurin a contestat în judecată dispoziția primarului Chirtoacă la Judecătoria Centru. La 9 iulie 2014, instanța a anulat dispoziţia primarului Chirtoacă și a dispus restabilirea în funcţie a lui Budurin, achitarea în beneficiul acestuia a salariului pentru perioada absenţei forţate de la serviciu, 23 aprilie–9 iulie 2014.

Hotărârea în cauză a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău emisă la 16 octombrie 2014 și prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2015. Din cauza că hotărârea Judecătoriei Centru din 9 iulie 2014 nu a fost executată în termen, Petru Budurin a solicitat prin judecată încasarea prejudiciului material și moral cauzat.

Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 27 iulie 2015 s-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi s-a dispus încasarea de la bugetul de stat în beneficiul lui Petru Budurin a sumei restante din salariul pentru perioada absenţei forţate de la muncă, prejudiciul moral și cheltuielile de judecată –12.000 de lei.

După trei ani de privare ilegală de a munci, Petru Budurin a fost restabilit prin funcție. Funcționarul spune că i-a fost încălcat dreptul la libera exprimare și dreptul la muncă. El a afirmat că a fost dat afară pentru că nu era membru al Partidului Liberal. În prezent, el este vicepretor la Pretura Sectorului Centru. 177.000 de lei a încasat Budurin drept salariu pentru perioada cât a fost privat de dreptul de a lucra, circa trei ani.

Ca în alte cazuri, deciziile instanțelor nu au fost executate în termenele prevăzute. Conform informației oferite de Primăria Chișinău, Budurin a fost restabilit în funcție, încasând 256.000 de lei pentru perioada în care nu a fost la birou.

Cazul Alexandru Caftanat

Alexandru Caftanat, șef-adjunct al Î.M. „Direcția construcții capitale”, a fost suspendat prin dispoziția primarului Dorin Chirtoacă din 18 august 2009. El a fost restabilit în funcție prin aceeași hotărâre a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 septembrie 2010, care prevedea încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru în mărime de 5.514 lei, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată în mărime de 3.518,8 lei.

În timpul examinării litigiului menționat, prin dispoziția primarului din 2 octombrie.2009, Caftanat a fost concediat din funcția de șef-adjunct al Î.M. „Direcția construcții capitale”, cu încălcarea procedurii și competenței, fapt constatat prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 1 iulie 2010, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2010 și decizia Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2011.

Astfel, conform hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 1 iulie 2010, a fost dispusă restabilirea în funcția deținută, încasarea de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul lui Caftanat a salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la muncă în mărime de 31.669 de lei, prejudiciul moral – 4.000 de lei și cheltuielile de judecată – 5.000 de lei.

Hotărârea judecătorească 1 iulie 2010 nu a fost executată, astfel prin ordinul INCASO din 13 decembrie 2011, emis de executorul judecătoresc, Alexandru Caftanat a încasat despăgubirile salariale adjudecate.

La 2 august 2012, la insistența executorului judecătoresc a fost emis ordinul Î.M. „Direcția construcții capitale” prin care Al. Caftanat a fost restabilit în serviciu, însă nu i s-a achitat salariul pe perioada neexecutării hotărârii judecătorești, cuprinsă între 1 iulie 2010 și 2 august 2012.

Achitarea salariului pentru această perioadă, în mărime de 87.970 de lei a fost dispusă prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 5 decembrie 2012, decizie menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2013.

După restabilirea în funcție a lui Alexandru Caftanat, la 8 august 2012, Î.M. „Direcția construcții capitale” a emis un nou ordin privind încetarea contractului individual de muncă, invocând expirarea termenului contractului individual de muncă.

Conform hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 6 martie 2013, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău, Al. Caftanat a fost restabilit în drepturi, iar ordinul menționat a fost anulat.

În cadrul procedurii de executare a hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 6 martie 2013, la 20 martie 2013 Al. Caftanat, împreună cu executorul judecătoresc, s-a prezentat la sediul Î.M. „Direcția construcții capitale”, unde i s-a adus la cunoștință ordinul, semnat în aceeași zi, potrivit căruia s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă de la 19 martie 2013 pentru absență nemotivată de la serviciu.

Ulterior, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 3 decembrie 2014, menținută prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2015, ordinul din 20 martie 2013, a fost anulat cu restabilirea lui Al. Caftanat în funcția de șef-adjunct al Î.M. „Direcția construcții capitale”, începând cu 19 martie 2013 și încasarea în beneficiul reclamantului salariului pentru lipsa forțată de la muncă începând cu 7 martie 2013, reieșind din salariul tarifar lunar în mărime de 2.385 de lei, cu includerea sporului de retribuție privind vechimea în muncă în mărime de 40% și prejudiciul moral în mărime de 5.000 de lei.

Al. Caftanat nu a vrut să discute cu noi despre litigiul său cu primăria. „N-aș vrea să vorbesc, deoarece a fost demult și toate problemele au fost rezolvate”, ne-a spus Caftanat.

Funcționarul a recuperat toate penalitățile și dobânzile de întârziere pentru neexecutarea în termen a hotărârilor. În prezent, Al. Caftanat nu are niciun litigiu cu primăria capitalei și este angajat.

Cazul Adrian Boldurescu

Adrian Boldurescu a fost numit în funcția de director interimar al Direcției generale transport public și căi de comunicație în iulie 2011. În același an, a fost numit director al Direcției generale transport public și căi de comunicație.

La 2 mai 2013, Boldurescu a fost eliberat din funcţie, iar prin hotărârea Judecătoriei Centru din 10 decembrie 2013 a fost restabilit începând cu 2 mai 2013. Instanța a mai dispus încasarea salariului pentru absenţa forţată la serviciu pentru 2 mai–10 decembrie 2013 şi despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în valoare de 25.556 de lei.

La 17 septembrie 2014, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de fond. Cu toate acestea, de la data pronunţării, 10 decembrie 2013, Boldurescu nu a primit nicio înștiințare despre reinstalarea sa în funcţie şi achitarea sumelor decise.

La 26 septembrie 2014, i s-a adus la cunoştinţă dispoziţia din 18 septembrie 2014 de restabilire în funcţie şi dispoziţia din 24 septembrie 2014 de destituire. Prin urmare, la 10 octombrie 2014, Boldurescu a acționat în judecată Primăria Chişinău, primarul general, în calitate de intervenient accesoriu, și Direcţia generală transport public şi căi de comunicație. El a solicitat anularea dispoziţiei privind demiterea sa, restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru absenţa forţată la serviciu.

La 29 martie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a pronunțat hotărârea prin care a dispus restabilirea lui Boldurescu în funcția deținută, începând cu 18 septembrie 2014 și încasarea în beneficiul său a salariului mediul lunar pentru absenţa forțată de la serviciu în perioada 18 septembrie 2014–29 martie 2019. Este vorba de 477.038 de lei. Hotărârea trebuia să fie executată imediat.

De partea cealaltă, Valeriu Bogdan, șeful Direcției juridice a Primăriei capitalei, a declarat după proces că Primăria nu a fost de acord cu hotărârea instanței și a contestat-o la Curtea de Apel.

Adrian Boldurescu a declarat pentru JURNAL de Chișinău că, până în prezent, nu a primit niciun ban și nici nu a fost restabilit în funcție. Avocatul acestuia, Constantin Bria, a menționat că, până în prezent, nu a fost adoptată nicio hotărâre definitivă și irevocabilă.

„Clientului meu i-a fost încălcat dreptul fundamental la muncă. Au fost demonstrate ilegalitățile comise de conducerea primăriei”, a spus avocatul.

Cazul Galina Bostan

Galina Bostan a fost numită în funcția de pretor al sectorului Ciocana în 2007. La 15 martie 2018, primarul interimar Silvia Radu a dispus eliberarea Galinei Bostan din funcția de pretor din data emiterii actului. Galina Bostan a contestat decizia Silviei Radu în instanța de judecată. La 5 iunie 2018, Judecătoria Centru a anulat dispoziția Silviei Radu și a restabilit-o în funcție pe Galina Bostan, cu calcularea și achitarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu.

După o lună de la restabilirea în funcție, la 10 august 2018, Bostan a fost eliberată repetat din funcția de pretor. Bostan a contestat și de această dată dispoziția Silviei Radu, iar instanțele de fond și de apel au recunoscut legalitatea actului contestat, litigiul însă nu este finalizat.

Galina Bostan nu a vrut să spună nimic despre cazul său și despre motivul demiterii invocat de Silvia Radu, menționând că joi, 23 mai, urma să se desfășoare procesul de judecată la Curtea de Apel Chișinău.

Cazul Anatolie Portnoi

De asemenea, la 15 martie 2018, Silvia Radu a mai dispus demiterea lui Anatolie Portnoi din funcţia de vicepretor al sectorului Ciocana. Adresându-se în judecată, Portnoi a fost restabilit în funcție din 21 septembrie 2018. Instanța a mai decis achitarea salariului pentru lipsa forţată la locul de muncă pentru perioada 16 martie–21 septembrie 2018 și încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău a sumei de 7.500 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru concedierea ilegală.

În vederea executării hotărârii privind restabilirea în funcție, Silvia Radu a dispus la 24 septembrie 2018 numirea lui Anatolie Portnoi, prin transfer, fară acordul acestuia, din funcţia de vicepretor, cu statut de funcţionar public, în aceeaşi funcţie, dar cu statut de demnitate publică.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a decis la 7 februarie 2019 anularea dispoziției Silviei Radu cu privire la numirea dlui Anatol Portnoi, prin transfer, ca fiind contrară legii. Magistrații au mai dispus încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Portnoi Anatolie cheltuielile de asistență juridică.

Între timp, primarul interimar a emis la 2 octombrie 2018 dispoziția privind eliberarea lui Anatolie Portnoi din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, dispoziție anulată de instanța de judecată.

Astfel, prin hotărârea din 7 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a dispus restabilirea lui Portnoi Anatolie în funcţia de vicepretor al sectorului Ciocana, încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău a salariului pentru absenţa forţată de la muncă în perioada de la 3 octombrie 2018–7 martie 2019, reieșind din suma de 7.290 de lei lunar, cu reținerea impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii de stat, precum și efectuarea recalculărilor conform legislației în vigoare la momentul executării hotărârii judecătorești. Instanța a mai decis încasarea din bugetul primăriei a prejudiciului moral în mărime de 15.000 de lei, a cheltuielilor de judecată 2.500 de lei.

Deși hotărârea din 7 martie 2019 în cazul restabilirii lui Portnoi în funcție și încasarea unui salariu lunar în valoare de 7.290 de lei urma a fi execută imediat, în răspunsul Primăriei mun. Chișinău din 3 aprilie 2019, datele privind executarea acestei hotărâri lipsesc.

Registre dispărute de la Primăria capitalei

Am solicitat de la Primăria Chișinău lista angajaților restabiliți în funcții în perioada 2007–2018, prin hotărâri judecătorești, în urma privării ilegale de posibilitatea de a munci, unde să fie indicat pentru fiecare caz în parte mărimea plăților achitate de către autoritatea publică locală.

Într-un răspuns semnat de primarul general interimar, Ruslan Codreanu, am fost informați că, între 2007 și 2018, au fost restabilite în funcții prin intermediul proceselor de judecată 13 persoane, fără a indica numele și prenumele funcționarilor și sumele ridicate de aceștia.

Autoritățile municipale au refuzat să ne ofere detalii în aceste cazuri, invocând ar fi date cu caracter personal. Mai mult, Svetlana Corcimari, șefa adjunctă a Direcției asistență juridică a Primăriei, ne-a spus că informația este incompletă deoarece câteva registre nu pof fi găsite. „Cred că s-au pierdut”, ne-a spus ea.

Fără evidență judiciară

Am solicitat de la Ministerul Justiției al R. Moldova lista angajaților Primăriei mun. Chișinău, care au fost restabiliți în funcții prin hotărâri judecătorești, în perioada 2007–2018. De asemenea, am solicitat numele beneficiarilor sumelor achitate din bugetul de stat cu titlu de reparație a prejudiciului cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârilor instanțelor de judecată.

Reprezentanții ministerului ne-au informat că evidența statisticii judiciare ține de competența Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, autoritate administrativă din subordinea Ministerului Justiției.

„Atât rapoartele prezentate de către instanțele judecătorești, cât și rapoartele generalizate nu includ informația despre suma prejudiciilor achitate din contul bugetului de stat cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești”, se menționează într-un răspuns al ministerului, precizând că nu este ținută o evidență pe categoriile de cauze vizate de către nicio autoritate.

Nici Trezoreria de Stat a Ministerului Finanțelor nu a putut să ne ofere informația despre sumele de bani încasate de funcționarii eliberați ilegal din funcții în 2007–2018. Instituția a pasat solicitarea noastră Primăriei Chișinău.

Referindu-se la destituirile ilegale ale angajaților Primăriei Chișinău și la restabilirea lor prin instanțe cu prejudicierea bugetului municipal, Ion Guzun, consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a declarat că este cert că administrația publică eliberează angajați din funcție fără a respecta legislația, deși legea stabilește aceleași norme pentru toți.

„Dacă instituțiile de stat ar respecta procedurile și nu ar fi demiși angajații doar că a venit un șef nou și dacă instanțele de judecată ar avea o practică unitară în acest sens, am avea cu siguranță mai puține demiteri abuzive”, a spus Guzun.

Dorin Chirtoacă și Silvia Radu nu au raspuns la apelurile noastre.

Executarea hotărârilor judecătorești a fost tergiversată nejustificat

În majoritatea cazurilor, inclusiv în cele ale hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile privind restabilirea în funcții, persoanele demise nu au fost reangajate. Executarea hotărârilor judecătorești a fost tergiversată nejustificat, uneori, procedurile durând luni întregi, ba chiar ani de zile.

Aceste circumstanțe raportate la prevederile Codului de executare și Codului muncii al R.M. conduc la concluzia că litigiile de muncă menționate au costat bugetul municipal Chișinău mult mai mult decât sumele plătite angajaților în urma deciziilor instanțelor judecătorești pentru perioada lipsei forțate de la serviciu.

Precizăm că în caz de neîndeplinire în termen a hotărârii organului competent de jurisdicţie a muncii care a soluţionat litigiul, având ca obiect privarea de posibilitatea de a munci, angajatorul este obligat să îi plătească persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci.

În astfel de cazuri, la cererea creditorului, executorul judecătoresc este în drept să calculeze și să încaseze în beneficiul acestuia suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,3 la sută din suma neplătită la termen.

Jurnal de Chișinău