CC explică de ce a anulat controversata legea a limbilor: „Tratamentul preferențial al limbii ruse contravine Constituției”

„Constituția Republicii Moldova prevede că limba română este limba de stat și nu conține sintagma de „limbă de comunicare interetnică”, a citat președintele CC, Domnica Manole, din hotărârea Curții.

Curtea s-a raportat la articolul 13 din Constituție potrivit căruia, limba de stat a RM este limba română. În cel de-al doilea alineat statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării.

Potrivit Curții, menționarea limbii ruse are în acest text constituțional scop de exemplificare și nu-i conferă un statut deosebit de cel al altor limbi minoritare vorbite pe teritoriul RM. Din articolul 13 din Constituție se poate deduce că recunoaște și protejează două valori: caracterul oficial al limbii române, dreptul altor limbi vorbite pe teritoriul țării.

Domnica Manole a precizat că datele statistice pe care s-a bazat Curtea Constituțională au fost cele referitoare la structura populației după limba maternă, colectate la Recensământul din 2014. Curtea nu utilizat statistica la limba vorbită de obicei și și-a raportat analiza la drepturile persoanelor aparținând minorităților etnice.

Potrivit acestor date, 77,86% din cetățeni vorbesc limba română. 9,3% - limba rusă, 4,08% - găgăuză, 3,8% - ucraineană și 1,48 - bulgară. Curtea a observat că ponderea limbii ucraineane în profil teritorial este mai mare decât ponderea limbii ruse în nouă raioane.

Totodată, Curtea a notat că, la data adoptării legii, autoritățile nu au făcut o estimare a costurilor privind implementarea acestei legi, pentru traducerea actelor oficiale, pentru traducerea denumirilor instituțiilor publice, pentru traducerea denumirii mărfurilor, pentru instruirea funcționarilor în sensul cunoașterii limbii ruse, etc