Ziua ieșirii din Uniunea Europeană va fi urmată de o perioadă mult mai grea, cea în care Londra și UE își vor negocia relația comercială viitoare. Pentru premierul Boris Johnson, scopul Brexitului a fost unul clar: suveranitatea politică și economică, ce va permite țării să își stabilească singură tratatele comerciale și relațiile cu partenerii.

Mesajul a fost transmis de șeful guvernului și cu o oră înaintea Brexitului. „Lucrul cel mai important care trebuie spus în această seară este că nu este un sfârşit, ci un început. Momentul unui nou răsărit şi în care cortina se ridică pentru un nou act al marii noastre istorii naţionale”, a spus Johnson.

De fapt, potrivit unor informații dezvăluite de The Telegraph vineri, Johnson se va arăta dispus să accepte controale suplimentare la exportul de bunuri, pentru a nu se supune standardelor comune impuse de UE. Dar și de partea cealaltă a discuțiilor, poziția pare la fel de fermă.

„Nu vom ceda niciunei presiuni şi niciunei precipitări”, declara preşedintele francez Emmanuel Macron cu câteva zile înainte de Brexit. Și, în chiar ziua Brexitului, liderul de la Paris a revenit cu un mesaj la fel de clar.

Macron s-a referit şi la viitoarea relaţie a Londrei cu UE, insistând că blocul trebuie să rămână unit în cursul negocierilor pe acest subiect şi că noul „parteneriat” cu Regatul Unit trebuie să fie unul „puternic”, dar şi „exigent”, astfel ca „interesele pescarilor, agricultorilor, industriaşilor, cercetătorilor, muncitorilor, ale studenţilor noştri” să fie respectate.

El a menţionat și că, deşi Franţa doreşte o relaţie strânsă după Brexit cu Regatul Unit, acesta din urmă nu se poate aştepta să fie tratat la fel ca atunci când făcea parte din UE.

„Nu poţi fi şi înăuntru, şi afară. Britanicii au ales să plece din UE. Nu vor mai avea aceleaşi obligaţii, deci nu vor mai avea aceleaşi drepturi”, a punctat Macron, potrivit Reuters.

Un semnal de alarmă pentru Uniunea Europeană

Dar tot Emmanuel Macron a fost cel care a admis că plecarea Marii Britanii din UE subliniază problemele pe care blocul comunitar trebuie să și le rezolve, o observație făcută de mulți politicieni din statele membre. Brexitul este un „şoc” şi „un semnal de alarmă istoric pentru întreaga Europă”, a spus Macron.

„Acest Brexit este posibil (…) pentru că nu am schimbat suficient Europa noastră, pentru că am făcut prea des din ea ţapul ispăşitor al propriilor noastre greutăţi”, a adăugat preşedintele francez, într-o declaraţie înregistrată.

Totuşi, în opinia lui Macron, „avem nevoie mai mult ca oricând de Europa, în faţa Chinei sau a SUA, pentru a ne apăra interesele”. Semnalul de alarmă tras de Macron nu este o exagerare. Mai mulți oficiali europeni au subliniat că Brexitul a întărit unitatea statelor membre rămase în UE. În ajunul Brexitului, un mesaj de încredere a fost transmis europenilor de președinții instituțiilor UE, prin intermediul unor publicații europene, printre care și Libertatea.

Dar fisuri au apărut deja, inclusiv în celebrul motor franco-german, iar ascensiunea unor lideri eurosceptici a întărit sentimentul de posibilă fragmentare a blocului comunitar. De succesul Mari Britanii, dar și de felul în care va reacționa UE, ar putea depinde curajul altor state membre care vor să părăsească blocul comunitar, au avertizat comentatorii.

Semne de întrebare despre unitatea Regatului

Brexitul nu aduce doar întrebări despre relația Regatului Unit cu UE, dar și despre relația națiunilor care compun Regatul. Problema independenţei Scoţiei părea că a fost tranşată în urmă cu şase ani, dar Brexitul a dat un nou impuls partizanilor independenţei, decişi să redeschidă dezbaterea în pofida intransigenţei afişate de Londra.

Acest lucru a fost vizibil în chiar ziua Brexitului. În vreme ce mii de englezi sărbătoreau Brexitul la Londra, mii de scoțeni marcau momentul cu amărăciune, la Edinburgh. Ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană afectează mai ales Scoţia şi Irlanda de Nord, provincii care s-au pronunţat majoritar împotrivă în 2016, sporind temerile privind apariţia unor fisuri în unitatea ţării, potrivit AFP, citată de Agerpres. Nicola Sturgeon, premierul Scoţiei şi lidera Partidului Naţional Scoţian (SNP), a sporit presiunea asupra guvernului de la Londra pentru a organiza un al doilea referendum privind independenţa.

Ea i-a scris premierului britanic Boris Johnson pentru a-i solicita oficial acest lucru, estimând că victoria zdrobitoare pe plan local a partidului său în alegerile parlamentare din 12 decembrie îi conferă un mandat în acest sens. Dar liderul conservator a refuzat ferm, ceea ce a făcut-o pe Sturgeon să acuze partidul aflat la putere la Londra că ignoră voinţa poporului. Dacă în favoarea unui al doilea referendum apare o majoritate clară, guvernul britanic va trebui probabil să accepte.

Referendumul care a schimbat istoria

Totul a început de la momentul 23 iunie 2016, când cetăţenii britanici s-au exprimat prin vot în favoarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Referendumul a fost opera fostului premier David Cameron, care a propus acest referendum, sub presiunea conservatorilor din propriul partid și a celor din UKIP, gruparea care milita pentru ieșirea din UE, noteazî Libertatea.ro.

A fost o lovitură de teatru în condițiile în care, până în ultimul moment, sondajele de opinie arătau că populația ar putea alege totuși, la limită, rămânerea în UE. Scrutinul s-a finalizat însă cu victoria Brexitului: 51,89% dintre britanici au votat pentru ieşirea din UE, în timp ce 48,11% au votat împotrivă (prezenţă la vot: 72,21%).