DW: Dodon izolează Moldova și o bagă în colaps

Prin urmare, dacă FMI nu va fi suficient de flexibil, „nu-i exclus că va trebui să luăm o pauză în relațiile cu această instituție financiară internațională”, a menționat noul premier moldovean. El a explicat că noul Guvern este determinat să „canalizeze spre investiții publice sume importante de bani” și că anume în acest sens FMI ar trebui să fie mai flexibil. Cel mai probabil, Chicu s-a referit la reparația drumurilor, care, se pare, va fi principala temă de campanie a lui Igor Dodon în 2020. După învestirea noului Guvern atât el, cât și președintele Igor Dodon au „amenințat” că vor transforma Moldova într-un șantier în 2020 (an în care sunt preconizate alegeri prezidențiale).

Autoritățile moldovene au mai blocat odată negocierile cu FMI în septembrie 2015 prin demisia guvernatorului Băncii Naționale exact în momentul în care o misiune a FMI se pregătea să vină la Chișinău. Atunci, ex-guvernatorul BNM a demisionat subit (pe fundalul celebrului jaf bancar de 1 miliard de dolari) după o discuție avută cu ex-președintele Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului Vlad Plahotniuc, care controla puterea. „Ajunsesem în momentul în care aveam toate șansele să semnăm Memorandumul cu FMI pe 6 octombrie. Misiunea FMI venea aici cu un mandat de semnare, dar mandatul i-a fost anulat în dimineața de 22 septembrie, după ce în ajun, pe 21 septembrie, Drăguțanu, după o discuție de ore bune cu Andrian Candu, și-a anunțat demisia”, comenta atunci ex-premierul Valeriu Streleț.

Dodon se pregătește de campanie

„Nu mai putem trăi din credite și ajutoare venite din afara țării. Trebuie doar să muncim mai mult. Nu vom opera modificări la legislație și nu vom mări nicio taxă în următorul an. Din contra, vom veni cu un set de măsuri care ar putea îmbunătăți condițiile businessului moldovenesc”, declara recent, în cadrul unei întâlniri cu oamenii de afaceri, premierul Ion Chicu.

Șeful misiunii Fondului Monetar Internațional pentru Moldova, Ruben Atoyan, s-a întâlnit marți și cu președintele Igor Dodon, și cu premierul Ion Chicu. După întrevedere, Dodon a menționat într-o postare pe Facebook că „la baza acțiunilor întreprinse de noua guvernare vor sta interesele naționale ale Republicii Moldova, protejarea agenților economici autohtoni și susținerea socială a păturilor social-vulnerabile (a familiilor sărace - n.n.)”. El i-a vorbit șefului misiunii FMI despre inițiativele sociale lansate recent și despre intențiile de a implementa mai multe proiecte de infrastructură, care ar impulsiona dezvoltarea economică a țării.

Creditul rusesc de 500 milioane USD - o speculație

Igor Dodon și Ion Chicu mizează pe uncredit rusesc de jumătate de miliard de dolari pe care Rusia l-a mai promis odată Moldovei în 2009, când puterea era controlată de comunistul Vladimir Voronin. Numai că, în opinia experților, acești bani cel mai probabil nu vor veni nici de data aceasta - momentan discutându-se cu rușii doar la nivel de intenție. În schimb, prin declarea creditului rusesc, Dodon și Chicu generează reticența UE și a partenerilor occidentali față de Republica Moldova. „Declararea unui eventual credit de 500 milioane de dolari din Rusia echivalează cu blocarea dialogului cu FMI, UE și alți creditori. Altfel spus, Guvernul condus de Ion Chicu din răsputeri încearcă să convingă partenerii vestici să plece - să stea departe de Republica Moldova”, a comentat pentru DW ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța, care consideră că finanțarea din Rusia și China (trâmbițate de noua guvernare) „nu e decât o speculație”.

Potrivit lui, mesajele despre înghțarea relației cu FMI au un singur efect - „izolarea Republicii Moldova, distanțarea de un dialog activ, deschis și de parteneriat cu lumea occidentală, lipsirea țării de resurse și asistență din partea FMI, UE și alți parteneri de dezvoltare și, respectiv, pregătirea terenului pentru altfel de colaborări directe ale unor autorități din Republica Moldova cu centre estice de luare a deciziilor”.

Generează colaps mizând pe o promisiune rusească

Negruța reamintește că izolarea Moldovei de către propriile autorități s-a mai produs odată - în 2014-2015. „Atunci ne-am ales cu fraude financiare de proporții. (...) Acum mesajele premierului deja au efecte și costuri. Este pusă la bătaie atât finanțarea deplină asigurată de precedentul guvern (condus de Maia Sandu - n.n.) pentru decembrie 2019 (când era așteptată debursarea celor 100 de milioane de euro din partea UE și o tranșă de 46 milioane USD din partea FMI - n.n.), cât și stabilitatea financiară a construcției bugetare 2020”. Fostul ministru al Finanțelor susține că „lipsa unui program cu FMI automat înseamnă blocarea finanțării de către UE” - un program activ cu FMI este, potrivit lui, „o precondiție în dialogul financiar cu UE. La fel, finanțarea din partea Băncii Mondiale este condiționată prin existența unui program cu FMI”. Mai mult, „pauză” în relația cu FMI înseamnă, potrivit lui Negruța, „un mesaj clar și pentru cele trei bănci europene implicate în proiecte de infrastructură în Republica Moldova: BERD, BEI și Banca Consiliului Europei”.

„Sper să nu ajungem la sistarea asistenţei bugetare” - a reacționat europarlamentarul Dragoș Tudorache, noul raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova. El a avertizat că „în momentul în care livrarea rezultatelor nu va coincide cu angajamentele asumate, UE va lua măsuri”.

Peter Michalko: „Ar fi tragic...”

Semnale de alarmă a tras și șefului Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko. El a menționat că asistența Uniunii Europene pentru Moldova va fi strict condiționată de continuarea reformelor democratice începute în luna iulie, odată cu instalarea guvernului Maiei Sandu. Ambasadorul UE a atenționat că trebuie evitat mersul către o nouă formă de oligarhie în Republica Moldova și repetarea, cu alți actori politici, a scenariilor din anii precedenți, când Partidul Democrat controla toate procesele din țară. „Ar fi tragic să vedem întoarcerea practicilor negative din trecut. Ar fi tragic să vedem că justiția din Republica Moldova încă o dată devine capturată. Oamenii din Republica Moldova trebuie să-și vadă viitorul în această țară”, a declarat Michalko într-un interviu pentru „Europa Liberă”.

Creditul de 500 de milioane de dolari promis de Rusia ar putea presupune costuri enorme pentru Moldova, inclusiv perpetuarea prezenței militare ruse în Transnistria pentru mulți ani înainte, scrie publicistul Petru Bogatu. În opinia sa, „începe nouă colonizare rusă - creditul de 500 milioane de dolari promis de Moscova este un act de corupere a actualei guvernări de la Chișinău, pentru perpetuarea prezenței militare ruse și o nouă colonizare a Basarabiei”.

Deutsche Welle