Detalii despre ancheta Laundromat; Demersuri către instituțiile din Rusia: „La o anumită etapă nu doreau să colaboreze”
Președintele Comisiei privind Laundromatul anunță că a făcut un demers către două instituții de stat din Federația Rusă pentru a afla dacă există vreo reticență privind colaborarea pe marginea investigației privind spălătoria rusească de bani, zisă și Laundromat.
„Am făcut un demers către două instituții de stat din Federația Rusă. Vrem să știm cine anume nu vrea să colaboreze, ținând cont și de faptul că atâtea evenimente s-au întâmplat și se întâmplă pe palmaresul politic mondial. Iar cei peste 400 miliarde dolari au avut și încă mai au o putere, din câte observăm”, spune Inga Grigoriu.
„În cadrul audierilor de tip închis cu reprezentanții SPCSB, am aflat doar câteva detalii noi, neștiute de presă și jurnaliști de investigație. În cea mai mare parte, informațiile sunt cunoscute publicului, cu excepția anumitor date cu caracter personal, sumei de bani staționată în R. Moldova și numele companiilor beneficiare pe teritoriul statului nostru. Ni s-a comunicat că Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării de Bani a făcut nenumărate adresări atât către Federația Rusă, cât și către jurisdicțiile străine, unde ajungeau acești bani, spălați prin intermediul instituțiilor financiar-bancare din R. Moldova, cu ajutorul instanțelor și executorilor judecătorești. Primii nu voiau să colaboreze, cel puțin la acea etapă, ceilalți nu voiau să recunoască caracterul ilicit al acestor surse financiare”, afirmă președintele Comisiei Laudromat, Inga Grigoriu.
Potrivit Ingăi Grigoriu, Procuratura Generală a RM are intenția să claseze dosarele, invocând lipsa infracțiunii predicat.
„Pe lângă detaliile noi, necunoscute, și unele date cu caracter personal, sume de bani, nume de companii benficiare care încă nu pot fi dezvăluite, în cea mai mare parte în cadrul audierilor de tip închis cu reprezentanții SPCSB, Comisia a ascultat informații cunoscute publicului. Demersul către instituțiile din Rusia este însă motivat prin faptul că reprezentanții Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării de Bani au afirmat că s-au făcut nenumărate adresări către Federația Rusă (și către alte jurisdicții străine, unde ajungeau banii spălați prin intermediul instituțiilor financiar-bancare din R. Moldova), dar responsabilii de acolo nu doreau să colaboreze, cel puțin la acea etapă (curios este că nici celelalte jurisdicții străine nu s-au grăbit să recunoască caracterul ilicit al acestor surse financiare)”, mai afirmă Grigoriu.
Amintim că este vorba despre circa 400 mlrd de dolari SUA „spălați” și distribuiți în străinătate, dar și retrași chash.
Jurnal.md
comentarii: