O nouă lege în Ucraina, un nou atac la minorităţi, inclusiv cea română

Acest proiect de lege ar urma să fie votat într-o a doua lectură, cu eventuale modificări, dar observatorii nu se aşteaptă la schimbări semnificative în favoarea minorităţilor.

Documentul propune crearea unei Comisii naţionale pentru standardele limbii de stat şi prevede numirea unui împuternicit pentru apărarea limbii de stat. Proiectul de lege a fost votat de 261 de aleşi ai poporului.

Prezentând proiectul de lege, parlamentarul Mykola Kneajiţki a declarat ca acesta a fost coordonat cu normele legilor deja adoptate, în special "Legea educaţiei" şi "Legea privind televiziunea şi radiodifuziunea". Etnicii români din Ucraina au protestat împotriva ambelor, notează BucPress.

Proiectul de lege privind limba ucraineană menţine cotele în audiovizual: emisiunile în alte limbi decât ucraineana nu pot depăşi un anumit procentaj din transmisiunile în direct (10-20%), precum şi Articolul 7 din Legea educaţiei, care limitează dreptul la studii în limba maternă, împotriva căruia au protestat românii din Ucraina, dar şi state ca Ungaria, România, Bulgaria etc.

Mai mult, proiectul de lege prevede susţinerea testelor independente după absolvirea şcolii de cultură generală doar în limba ucraineană, însă abia după 2025, fiindcă aşa a cerut Comisia de la Veneţia, după cum a recunoscut parlamentarul Mikola Kneajiţki.

Potrivit BucPress, autorii proiectului au exclus din text o prevedere importantă pentru minorităţile naţionale din Ucraina şi anume aliniatul: "Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale'.

Acest articol a fost considerat de autori drept "inutil" şi "speculativ", notează agenţia de presă citată, menţionând că acesta era de mare importanţă pentru românii din Ucraina.

Dar cea mai grea lovitură pentru etnicii români din Ucraina este dată de Articolul 21 din respectivul proiect de lege care prevede editarea presei scrise doar în limba de stat, adică ucraineană. Dacă redacţiile doresc să editeze un ziar sau o revistă în altă limbă, acestea trebuie să traducă integral conţinutul articolelor în limba de stat.

În acelaşi timp, toate cheltuielile de traducere şi de tipar vor cădea în sarcina editorilor, în caz contrar le va fi retrasă licenţa. Art. 21 prevede, de asemenea, că "în zona distribuirii unui organ de presă, trebuie să fie distribuită aceeaşi ediţie şi în limba ucraineană".

Vor avea de suferit şi editurile, care vor fi obligate să scoată cărţi în limba ucraineană în proporţie de cel puţin 50% pe parcursul unui an. Însă legea face unele excepţii pentru librăriile şi editurile care distribuie cărţi în una din limbile oficiale ale UE, ceea ce nu se referă şi la presă.

Articolul 25 al proiectului de lege prevede ca evenimentele publice să se desfăşoare doar în limba ucraineană. Dacă cineva dintre participanţii la un eveniment public va vorbi într-o altă limbă decât cea ucraineană, organizatorul este obligat să asigure traducerea integrală în limba de stat. "Este greu de imaginat cum ar putea să se adune românii din Cernăuţi, Ismail sau Slatina la bustul lui Mihai Eminescu şi să-l omagieze în limba ucraineană!", remarcă editorialistul BucPress.

De asemenea, legea respectivă prevede că numele şi prenumele cetăţenilor ucraineni vor fi scrise doar în limba de stat, "potrivit regulilor de ortografiere ucraineană".

Totodată, legea interzice traducerea în alte limbi a numelor localităţilor şi ale instituţiilor de stat. Acelaşi lucru se referă şi la numele localităţilor, inclusiv cele locuite de minorităţi. Astfel, românii din Ucraina ar putea să fie lipsiţi de dreptul de a păstra numele localităţii lor în limba maternă, mai notează BucPress.

Preşedintele Petro Poroşenko a salutat adoptarea proiectului de lege privind limba ucraineană în prima lectură. El a spus că doreşte să vadă un proiect de lege perfecţionat pentru cea de-a două lectură, cu introducerea unor modificări care să consolideze poziţiile limbii ucrainene, însă, în acelaşi timp, să corespundă standardelor europene faţă de minorităţile naţionale.

Militanţi pentru drepturile minorităţilor amintesc însă că un mesaj similar a fost rostit de preşedintele ucrainean şi după adoptarea Legii educaţiei în septembrie 2017. Însă, atunci "modernizarea şi europenizarea" legii au fost doar nişte vorbe goale. Poroşenko a promulgat Legea educaţiei fără ezitări. Iar acum, înainte de alegerile prezidenţiale din 2019, este greu de crezut că preşedintele ucrainean, care speră la un nou mandat, va face concesii naţionaliştilor, apreciază aceştia.