image
Sursa foto: jurnal.md

Expert-Grup: Criza pandemică a provocat cea mai abruptă scădere a economiei din ultimii 20 de ani

Criza pandemică va provoca în anul curent cea mai mare scădere a economiei moldovenești din ultimii 20 de ani. Dacă la începutul anului scenariul macroeconomic prevedea o creștere economică de 3,8%, datele utilizate pentru ultima rectificare bugetară din august indică asupra unui regres economic de 4,5%, potrivit unei analize economice realizată de Expert-Grup. 

Datele efective pentru primul semestru indică o scădere economică de 7,2%, cele mai afectate sectoare fiind cele care implică interacțiunea și mobilitatea populației, dar și cele din zona economiei informale (HoReCa, activități ale gospodăriilor casnice, arta, activități de recreere și de agrement, transport). În a doua parte a anului, în tabloul statistic al sectoarelor cu cele mai mari scăderi se va regăsi și agricultura, urmare a secetei din acest an, cifrele pentru primele 9 luni ale anului arătând deja o scădere a producției agricole de 25,3%, se arată în analiza Expert Grup.

Mediul de afaceri, în special Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM), a fost afectat puternic inclusiv din cauza capacității reduse de adaptare. 

Unul dintre sondajele recente, desfășurat în luna iulie cu participarea a peste 200 de întreprinderi, arată că doar 13% din respondenți au resimțit o dinamică pozitivă sau un nivel similar de venituri raportat la perioada similară a anului 2019, restul fiind pe o traiectorie negativă, inclusiv 40 la sută dintre companii au raportat scăderi de vânzări de peste 50%.

Un studiu dedicat impactului Covid-19 relevă că, reieșind din statistica pentru primele luni ale pandemiei, vânzările ratate se cifrează la 86 de miliarde de lei, ceea ce implică venituri ratate la bugetul public național în mărime de 17,3 miliarde de lei sau 27% față de nivelul acestuia în 2019.

De departe, activitățile din sectorul TIC și cel de comerț al echipamentului informatic și de telecomunicații excelează cel mai mult prin creșteri în această perioadă, dar și retail-ul alimentar, care a preluat o parte din piața HoReCa, la polul opus aflându-se afacerile din sfera prestării serviciilor către populație, dar și comerțul nealimentar. Amânarea investițiilor strategice și curente, reducerea costurilor de chirie și administrative, reducerea costurilor aferente personalului, reducerea programului de funcționare/producție, dar și încercările de intrare pe piața online sunt măsurile cele mai pe larg aplicate de companii în lupta pentru supraviețuire. Pandemia a vulnerabilizat cea mai activă categorie de persoane din economie – salariații. 

Salariații sunt de data aceasta grupul lovit cel mai dur, iar reabilitarea și reconversia lor economică este esențială, deoarece cu cât mai mult vor sta fără ocupare, cu atât mai mult le va scădea relevanța profesională sau se vor regăsi în cele din urmă forțați să completeze rândul emigranților. Aceste constatări sunt argumentate și de date efective. Astfel, datele BNS arată că în trimestrul II populația ocupată a constituit 821,5 mii de persoane, fiind mai mică cu 8,8% față de trimestrul II (T2) 2019 (901,1 mii). În T2 2020, fiecare a zecea persoană în vârstă de 15 ani și peste, sau peste 217 mii, a declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 92%, sunt persoane ocupate și 7% – persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.

O altă cercetare a Biroului Național de Statistică (BNS) privind „Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei” în T2-2020 relevă că doar puțin peste jumătate dintre gospodării au avut venituri din activitatea de muncă, circa 1/4 au avut venituri din remitențe, iar peste 90% au primit salarii, pensii, prestații sociale. În același timp, 17,0% au menționat reducerea sau pierderea veniturilor din activitatea de muncă, 8,3% au declarat reducerea sau pierderea remitențelor de peste hotare și doar 3,6% au declarat reținerea salariilor, pensiilor, prestațiilor sociale. Realitatea economică a pandemiei a mărit presiunea pe finanțele publice. 

Datele ultimei rectificări bugetare din acest an arată că bugetul de stat va rata în 2020 aproape 7 miliarde de lei, în condițiile în care cheltuielile vor crește cu 4,1 miliarde comparativ cu nivelul planificat, reieșind din nevoia firească de intervenție a statului de limitare a impactului pandemiei. Prin urmare, nivelul planificat inițial al deficitului bugetar de 3,6% din PIB a fost ajustat până la 8%. Totuși, din informațiile mai recente prezentate de autorități, acestea se așteaptă la un deficit efectiv al bugetului de 6% din PIB, ceea ce denotă inclusiv lipsa de capacitate cronică de absorbție a resurselor, în special a celor legate de investiții capitale și proiecte de infrastructură, se mai arată în analiza economică a Expert Grup.

Citeşte mai mult despre

comentarii: