image
Sursa foto: alamy.com

Detalii despre Laundromat: Tranzacții „legalizate” de un amendament susținut de Stoianoglo; „Materialele au fost nimicite”

Unul dintre factorii care au permis spălările de bani în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din RM, adică așa-numitul „Laundromat”, a fost un amendament la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Anume acest amendament ar fi servit drept paravan legal pentru zeci de tranzacții suspecte. Detalii a oferit președintele Comisiei de anchetă Laundromat, Inga Grigoriu, într-o conferință de presă.

Potrivit deputatei Platformei DA, patru dimensiuni complexe (juridică, financiară internă, financiară externă și politică), combinate între ele, au făcut posibilă funcționarea schemei de spălări de bani, înfăptuită prin intermediul ordonanțelor judecătorești.

„Unul dintre aspectele particulare ale acestei operațiuni constituie modificarea cadrului normativ, care a asigurat implementarea fără impedimente a acestei tipologii. În speță, sintagma „având efect suspensiv” a avut o mai mare putere asupra deciziilor Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor (Unitatea de Informații Financiară), entitate ce reprezintă centrul național de colectare, analiză și diseminare a datelor financiare”, a declarat Inga Grigoriu, precizând că povestea acestui amendament a fost analizată minuțios de comisie.

„Conform reprezentanților SPCSB, un amendament din Legea nr.190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a fost utilizat în mod abuziv în cadrul prezentei tipologii (în special art.14 alin. 12 cu referire la efectul suspensiv al deciziei Serviciului). Mai simplu spus, acest amendament a permis suspendarea deciziilor de blocare a conturilor pe care veneau transferurile din Federația Rusă, în proporții deosebit de mari. Cum anume reușeau acest lucru reprezentanții companiilor din prezenta tipologie? Se prezentau în instanța de judecată și, conform acestui efect suspensiv, prezentau la bancă copia recursului înregistrat la Curtea de Apel, iar instituția bancară debloca tranzacția. Atât de simplu!”, a precizat Inga Grigoriu.

Președinta Comisiei Laundromat a mai spus că 46 de decizii de blocare a tranzacțiilor suspecte au eșuat din cauza acestui amendament.

„Serviciul a comunicat Comisiei că acest fapt a fost cel mai mare impediment în încercarea de a stopa fluxurile financiare în proporție deosebit de mari provenite din Federația Rusă”, a adăugat președinta Comisiei.

Cum a apărut amendamentul scandalos

„Din analiza dosarelor din anul 2011 privind modificările la Legea vizată, în sinteza amendamentelor am descoperit că însăși instituția din care făcea parte la moment SPCSB și care ar fi trebuit să combată acest fenomen, neavând drept de inițiativă legislativă, a propus sintagma „având aspect suspensiv”, susținută apoi de comisia parlamentară raportoare – cea de securitate națională, apărare și ordine publică - a cărei președinte era Stoianoglo Alexandr, actual Procuror General. Este vorba de CCCEC! Motivul invocat de către SPCSB drept impediment al stopării fluxului financiar ilicit a fost creat de însuși CCCEC”, a declarat Inga Grigoriu.

Potrivit deputatei, Comisia Laundromat a solicitat de la CNA și Direcția generală juridică a Parlamentului suport în identificarea funcționarului care urma să prezinte amendamentul în cadrul comisiei parlamentare sesizate în fond sau modalitatea prin care a fost recepționat amendamentul respectiv.

„De la CNA am aflat că toate materialele au fost nimicite, iar Direcția Juridică ne-a prezentat o scrisoare înaintată președintelui comisiei parlamentare securitate națională, prezidată de dn Stoianoglo, cu semnătura dlui Chetraru”, a precizat Grigoriu.

Într-un comunicat de presă, Platforma DA menționează că în anul 2017-2018, ex-directorul adjunct al CNA (succesorul de drept al CCCEC), Cristina Țărnă, a utilizat în comunicarea publică sintagma „dezactivarea butonului roșu la CNA”, invocând că modificarea în legea vizată a venit la inițiativa unei persoane cu interese în sectorul bancar, consiliată de Mihail Gofman (ofițer al CCCEC, director adjunct al SPCSB). De asemenea, a specificat că amendamentul în cauză a fost activ timp de câțiva ani. „Sintagma „având efect suspensiv" a fost introdusă abuziv în 2011 și a dispărut în 2014, în urma asumării de răspundere în fața Parlamentului a Guvernului condus de Iurie Leancă”, se spune în comunicatul Platformei DA.

Chetraru și Stoianoglo refuză invitațiile la audieri

„În momentul prezentării amendamentului vizat mai sus, CCCEC îl putea înainta doar ca propunere a Guvernului. Președintele comisiei parlamentare sesizate în fond nu avea dreptul să recepționeze amendamentul altfel decât ca propunere înaintată de Guvern. Nu s-a constatat faptul dacă Viorel Chetraru a adus la cunoștința membrilor Guvernului despre aceste modificări, din motivul refuzului dumnealui de a se prezenta repetat la audierile comisiei. Nici domnul Stoianoglo nu a dat răspuns demersului înaintat de Comisie pe acest subiect. În urma unei audieri în cadrul Comisiei de anchetă cu participarea ex-vicedirectorului CNA, Cristina Țărnă, s-a constat că Viorel Chetraru a înaintat amendamentul către Alexandr Stoianoglo ca urmare a propunerii venite de la Mihail Gofman, ofițerul în cadrul CCCEC, director adjunct al SPCSB”, a mai precizat președinta Comisiei Laundromat.

Inga Grigoriu a adăugat că modificarea alineatului vizat a fost posibilă abia în iulie 2014, după trei ani, și doar în urma asumării de răspundere a Guvernului Leancă, iar acest aspect Comisia de anchetă îl include în dimensiunea politică a raportului său.

comentarii: