image
Sursa foto: jurnal.md

„Destine frânte: deportările din Basarabia”; Veronica Borș: „Expoziția e un imn al suferinței acestor oameni”

O expoziție despre deportările din Basarabia este inaugurată la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Expoziția, cu genericul: „Destine frânte: deportările din Basarabia” își propune să elucideze adevărul istoric despre fenomenul deportărilor prin mărturiile celor care au suferit pe nedrept, supraviețuitori ai Gulagului sau descendenții acestora, să prezinte și să valorifice lucrări documentare și memorii din colecțiile BNRM, a specificat pentru IPN Veronica Borș, director-adjunct al Bibliotecii Naționale.

„Odată cu declanșarea mișcării de renaștere națională, s-a produs o schimbare radicală în atitudinea societății față de trecutul istoric. Valorificarea documentelor de arhivă, ținute până atunci sub lacăt, a adus la concluzia cât de mult a fost schimonosit discursul istoric sub dictatură și cât de necesară pentru viitoarele generații este recuperarea memoriei istorice. Expoziția este un imn al suferinței, dar și al biruinței acestor oameni, o recompensă morală pentru cei care au suferit ca să învingă”, a menționat Veronica Borș.

Potrivit directorului-adjunct al BNRM, sunt expuse circa 100 de documente, printre care: amintirile Eufrosiniei Kersnovski, boieroaică din Soroca, deportată în Siberia în 1941, care a muncit din greu 19 ani la tăiat pădure, la extragerea minereului de nichel; „Cartea Memoriei”, 4 volume cu numele victimelor supuse represiunilor din localitățile Republicii Moldova; altă carte, „Cu gândul la tine, Basarabia mea”, semnată de Vadim Ștefan Pirogan, co-fondator al Asociației foștilor deținuți politici și a veteranilor Armatei Române din Republica Moldova; cartea de memorii despre infernul Gulagului „Invitații în iad”, semnată de Dumitru Crihan; cartea „Stalin mi-a furat copilăria”, semnată de Boris Vasiliev.

De asemenea, Margareta Cemârtan-Spânu relatează amintiri despre copilăria sa din Siberia, de una singură, fără părinți, fără rude, în cartea „Siberia de acasă”, scriitorii Alexei Marinat e prezent la expoziție cu cartea „Eu și lumea”, Nicolai Costenco – cu „Din bezna temniței...scrisori din Gulag”, iar Serafim Saka este prezent cu „Basarabia în Gulag”. Totodată, este prezentată cartea „Teroarea stalinistă în Basarabia”, semnată de istoricul Anatol Petrencu. Expoziția este întregită de cartea „Asprul adevăr al istoriei. Deportări de pe teritoriul RSS Moldovenești în anii 40-50”, semnată de istoricul Valeriu Pasat. Istoricul Alexandru Moraru se regăsește în această expoziție cu „Victimele terorii comuniste din Basarabia”, iar Viorica Olaru-Cemîrtan – cu „Deportările din Basarabia. 1949 – 1941, 1944 – 1956”.

Un loc aparte în expoziție îl ocupă 20 de dosare oferite de către Agenția Națională a Arhivelor. Printre ele se regăsesc: Directive și documente cu privire la Operațiunea „Sud”, anul 1949; Documente cu indicații operative privind operațiunea „Sud”, raionul Tighina (Bender), anul 1949, raionul Soroca, raionul Râbnița, raionul Bălți, orașul Chișinău; Listele comune ale persoanelor deportate din diferite localități; Listele familiilor îmbarcate în eșalon care urmau să fie deportate (din diferite localități), a subliniat Veronica Borș.

Expoziția este structurată în 3 compartimente: Mărturisiri despre Golgota siberiană, Gulagul în memoria contemporanilor, Cărțile dorului și a suferințelor și va putea fi vizitată în perioada 6 iulie - 6 august 2022, în blocul central al Bibliotecii Naționale,  (str. 31 August 1989, 78 „A”, etajul II). 

La inaugurarea expoziției, va avea loc și vizionarea filmului documentar „Expedițiile memoriei: Jurnal de bord. Siberia - Novosibirsk -Tomsk”, un film despre românii basarabeni deportați în regiunea Novosibirsk din Rusia.

comentarii: