„Ne-am propus crearea acestei comisii încă din iunie. Nu a fost creată doar din motiv că au existat trei comisii speciale de anchetă. Constatăm cu mare regert că după mai bine de 10 ani până în prezent nimeni nu a fost tras la răspundere. Comisia își propune să afle cine au fost organizatorii acelor evenimente, cine a avut de profitat. Probabil cea mai mare tragedie de atunci este că am pierdut o generație de tineri activi care astăzi se află peste hotare”, a declarat Dinu Plângău.

„În 2009 eram în primul al de facultate și eu am participat la protest. Lumea era una pașnică, dar erau grupuri de persoane care au vandalizat clădirile. Întrebarea de bază e cine a stat în spatele acelor grupuri, de ce forțele de ordine nu au izolat acele grupuri de vandali. O altă întrebare este „coridorul morții”. Ce minte diabolică au dat acel ordin de maltratare a tinerilor. Sursele publice spun că mai multe persoane au decedat atunci”, a adăugat Liviu Vovc.

Totodată, deputații Blocului ACUM Platforma DA spun că viitoarea comisie trebuie să stabilească dacă funcționarii de stat de atunci sunt în continuare în funcții publice și de ce nu sunt la pușcărie.

„Persoane care se aflau atunci la conducere fac parte din actuala majoritate parlamentară. Primul test va fi dacă propunerea privind crearea comisiei va fi votată”, a spus Liviu Vovc.

Legislatorii au explicat în context la votul Blocului ACUM pentru actualul președinte al Parlamentului, Zinaida Greceanâi, care a fost premier în timpul evenimentelor tragice din aprilie 2009.

„Situația din iunie era tragică, Parlamentul era înconjurat. Deputații nu avea acces la Parlament. Noi cei din Blocul ACUM am inclus în acel acord cu PSRM crearea acestei comisii”, a menționat Dinu Plângău.

În aprilie 2009, totul a pornit de la un miting paşnic, organizat în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Tinerii şi-au dat întâlnire prin intermediul reţelelor de socializare, în cea mai mare parte pe Twitter, pentru a-şi arăta dezaprobarea faţă de victoria Partidului Comuniștilor în alegerile parlamentare. Ceea ce s-a dorit a fi o manifestaţie paşnică a degenerat într-un adevărat coşmar.

Scânteile s-au aprins în special odată cu apariţia unor indivizi dubioşi în faţa Legislativului şi Preşedinţiei, care au început să arunce cu pietre şi instigau la distrugerea instituţiilor. În acel haos, clădirile oficiale au fost devastate. La miezul nopţii, au intervenit în forţă mascații din Brigada cu destinaţie specială "Fulger". Tinerii erau prinşi în stradă, puși la pământ, apoi duși în comisariatele de poliţie, bătuţi şi obligaţi să declare că ar fi participat la o "tentativă de lovitură de stat".

În noaptea de 7 spre 8 aprilie a fost bătut până la moarte Valeriu Boboc. El avea 23 de ani. Deşi autorităţile au anunţat că în urma violenţelor a decedat o singură persoană, presa a scris şi despre alţi doi tineri, care şi-au pierdut viaţa - Ion Ţâbuleac şi Eugen Ţap. Părinţii au acuzat poliţia de moartea fiilor lor.