„Oastea este creștină cu adevărat, și nu de azi, nici de ieri, ci de aproape două mii de ani. Credem că toți miniștrii și persoanele cu funcții de conducere din țara noastră ar trebui să promoveze valorile credinței creștine-ortodoxe care, conform ultimului recensământ (2017), constituie 96,8% din întreaga populație a RM, fără a discrimina sau neglija celelalte minorități religioase. Bănuim că cei care au luat această decizie se încadrează în cei 3,2% din populație care nu s-au declarat ortodocși și, în acest sens, venim către Autoritățile Statului cu solicitarea să nu lase 3,2 % din populația țării să decidă pentru ceilalți. Iar Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității recomandăm să încerce să revizuie decizia luată, pentru că altfel nu suntem demni să ne numim urmași ai lui Ștefan”, se spune în declarație.

Mitropolia mai spune: „Crucea nu este doar un simbol al ortodoxiei, catolicii, protestanții și alte confesiuni creștine, de asemenea, au ca simbol reprezentativ crucea (asta ar însemna să mai scădem din procentul de 3,2, care nu s-au declarat ortodocși). Crucea este și însemn național: Pe stema Republicii Muldova ea este reprezentată în scutul plasat pe pieptul unei acvile purtând în cioc o cruce de aur. Faptul că acel crucifix se află într-o instituție publică, pe un perete, nu înseamnă că în faţa lui s-ar săvârşi servicii religioase sau ar impune să i se aducă vreun semn de cinstire de către funcționarii acelei instituții, ea doar arată identitatea religioasă a acelei țări, așa cum, de exemplu, semiluna este prezentă peste tot în țările musulmane.”

„Această decizie este un atentat la identitatea noastră de credință și de neam și poate crea un precedent periculos. Crucifixul din sediul MAI, ca și alte Cruci sau Troițe din alte instituții, ca și Crucea cu care veghează Ștefan cel Mare în centrul Chișinăului sunt inofensive, chiar dimpotrivă pot constitui un mare ajutor pentru un neam care își pune nădejdea în singurul Dumnezeu Adevărat. Să ne rugăm pentru conducătorii Țării noastre, pentru mai marii orașelor și ai satelor și pentru iubitoarea de Hristos armată... Această rugăciune o rostesc preoții ortodocși la fiecare Liturghie și ectenie de la alte Sfinte Taine și ierurgii, fără să impună sau să ceară ceva în schimb. Pentru a ști unde să ne îndreptăm, trebuie să știm de unde venim... și venim dintr-un neam frumos, care de aproape două mii de ani îl mărturisește pe Hristos și crede în puterea Crucii pe care a fost răstignit”, se mai spune în declarația semnată de Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor.

Amintim că luni, 13 ianuarie, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a decis că „instalarea unui crucifix în holul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova reprezintă instigare la discriminare pe criteriu de convingeri. Reclamatul va aduce scuze publice, în termen de 10 zile de la recepționarea deciziei, iar Ministerul va înlătura simbolistica religioasă din holul instituției și va asigura protecția/salvgardarea neutralității serviciului public și a principiului secularismului.”

La rândul său, Năstase a declarat că nu are de gând să prezinte scuze publice. „Aș fi vrut aceeași determinare din partea instituțiilor statului în cazuri cu adevărat reale, în special a profanării simbolicii de stat de către președintele Dodon, prin scoaterea crucii din stema R. Moldova. Aștept să văd cum Dodon și ministrul său de interne vor îndrăzni să scoată Crucifixul din MAI”, a spus Andrei Năstase.

Ieri și Mitropolia Moldovei a condamnat decizia Consiliului pentru Egalitate, calificând-o drept „nedreaptă”, „mioapă” și „act de blasfemie”.