image
Sursa foto: Kremlin.ru

Putin îndulcește tonul după anunțul retragerii trupelor și e dispus chiar să discute cu Zelenski

După ce vreme de mai multe săptămâni a părut că tensiunile dintre NATO și Rusia vor continua să se intensifice în contextul acțiunilor armatei ruse în estul Ucrainei, în Crimeea și în Marea Neagră, tensiunile au luat-o brusc pe o tendință descendentă, miercuri. Tonul Rusiei s-a schimbat semnificativ, iar după ce a anunțat retragerea trupelor sale, Vladimir Putin s-a arătat inclusiv dispus să discute cu președintele ucrainean.

Un reprezentant al NATO a calificat decizia Rusiei de retragere a trupelor drept o „măsură de detensionare importantă” care „ar fi trebuit luată de mult timp”. Nu este totuși clar dacă Rusia va retrage toate trupele desfășurate în regiune, al căror număr a fost estimat de oficiali europeni la peste 150.000. Totuși, el a calificat drept nejustificată mobilizarea militară rusă în interiorul şi în jurul Ucrainei.

„Orice măsuri către detensionare luate de Rusia ar fi importante şi ar fi trebuit luate de mult timp. NATO rămâne vigilentă şi noi vom continua să îi cerem Rusiei să-şi retragă toate forţele de pe teritoriul ucrainean”, a afirmat demnitarul aliat, citat de Agerpres.

Anterior în cursul zilei de joi, statele membre ale NATO au denunţat acţiunile destabilizatoare ale Rusiei în unele ţări ale Alianţei, dar nu au anunţat măsuri concrete în sprijinul Cehiei, care lansase un apel la o acţiune colectivă cu expulzări de diplomaţi ruşi, în mijlocul propriului său scandal cu Rusia, legată de un atac cu bombă din 2014, despre care există indicii că a fost executat de doi spioni ruși, aceiași care au fost implicați și în tentativă de asasinat a lui Serghei Skripal.

„Aliaţii îşi exprimă profunda preocupare privind acţiunile destabilizatoare ale Rusiei care continuă în întreaga zonă euroatlantică şi în special pe teritoriul Alianţei, precum şi deplina lor solidaritate cu Republica Cehă”, a anunţat NATO într-un comunicat publicat după o reuniune cu şeful diplomaţiei cehe.

Rusia a ordonat comandamentului forţelor sale armate ca trupele să revină în bazele lor permanente începând de vineri, după exerciţiile militare aflate în desfăşurare în Crimeea şi Marea Neagră.

„Trupele şi-au demonstrat capacitatea de a asigura o apărare credibilă pentru ţară. De aceea am decis să încheiem activităţile de inspectare în districtele militare de sud şi de vest”, frontaliere cu Ucraina, a declarat ministrul rus al apărării Serghei Şoigu, citat într-un comunicat. El a subliniat, totuşi, că armata trebuie să fie pregătită pentru a răspunde rapid în cazul unei evoluţii „nefavorabile” a situaţiei în apropierea exerciţiilor Defender-Europe, desfăşurate de NATO.

Defender-Europe este un exerciţiu multinaţional anual, sub comandament american, menită să construiască pregătire şi interoperabilitate între armatele SUA şi ale celorlalte state aliate, precum şi ale unor state partenere. În perioada martie - iunie, peste 28.000 de militari din 26 de ţări vor desfăşura exerciţii în peste 30 de zone de pregătire din 12 state.

Vladimir Putin îndulcește tonul. Este inclusiv dispus să discute cu Volodimir Zelenski

Vladimir Putin a răspuns favorabil unei invitații a lui Volodimir Zelenski, președintele ucrainean, care îi ceruse liderului rus o întâlnire în Donbass, pentru a discuta situația și a o detensiona. Putin a declarat, joi, că Rusia este pregătită să-l primească pe Zelenski pentru discuții la Moscova, oricând acesta va dori, conform Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Vladimir Putin a făcut această declaraţie după ce preşedintele ucrainean Zelenski l-a invitat marţi să se întâlnească în estul Ucrainei, în zona de conflict cu separatiştii proruşi, pentru a detensiona situația dintre cele două țări.

„Domnule Putin! Sunt dispus să vă propun să ne întâlnim în orice loc din Donbas-ul ucrainean unde războiul continuă”, a spus Zelenski.

Potrivit lui Putin, citat de TASS, Kievul „a întreprins în ultima vreme numeroşi paşi care distrug relaţiile ruso-ucrainene”, „dar dacă preşedintele Ucrainei doreşte o restabilire a acestor relaţii, atunci Rusia nu va face decât să salute acest lucru”. Vladimir Putin a făcut această declaraţie în timpul întrevederii sale cu Aleksandr Lukaşenko, președintele disputat al Belarusului. Liderul rus a subliniat, de asemenea, că propunerile privind mutarea de la Minsk a Grupului de contact pentru Donbas aduc cu o tentativă de eschivare de la soluţionarea reală a problemelor.

„Belarus ne-a oferit un teren pentru convorbiri şi nici nu se amestecă în acest proces. A creat condiţii de lucru celor care vor să caute căi de soluţionare a problemelor. Însă, dacă cineva nu vrea să se ocupe cu aceasta (cu soluţionarea problemelor), atunci motive pentru a nu lucra asupra acestui domeniu, în opinia mea foarte important, pot fi găsite întotdeauna. Pare că se caută astfel de motive pentru a evita discutarea problemei Donbasului şi a îngropa acordurile de la Minsk definitiv”, a spus Putin.

Cu doar o zi în urmă, Putin vorbea în termeni extrem de belicoși despre situația din Ucraina și amenința Occidentul „să nu depășească linia roșie cu Rusia”. El amenința Occidentul că va „regreta” orice provocare împotriva intereselor Rusiei şi a spus că răspunsul Moscovei va fi unul „rapid şi dur”.

Ucraina cere insistent să fie primită în NATO și UE

Pe parcursul ultimelor luni și a tensiunilor crescânde în Europa de Est, președintele ucrainean a cerut de două ori ca țara sa să fie primită în NATO și UE, motivând că acesta este „singura modalitate prin care Rusia mai poate fi oprită”.

„Reformele nu sunt suficiente pentru a opri Rusia. Intrarea în NATO este singura modalitate pentru a încheia războiul din Donbas”, a spus Zelenski la începutul lui aprilie care mai spune că speră ca Ucraina să fie invitată să adere la planul de acțiune pentru calitatea de membru al alianței. Zelenski a reiterat recent apelul: „Nu putem sta la nesfârşit în sala de aşteptare. „A sosit timpul să mărim viteza, să fim invitaţi să aderăm la UE şi NATO”, a spus el.

Moscova și Kievul sunt angrenate în acest conflict încă din 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea și a început susținerea directă a separatiștilor din estul Ucrainei pentru a începe războiul civil sângeros și pentru a-și declara independența unilateral.

Conform unui bilanț al Organizației Națiunilor Unite, 13.000 de oameni au murit în timpul confruntărilor, cei mai mulți în primele luni de conflict.

În ciuda Protocolului de la Minsk, un armistițiu negociat cu Uniunea Europeană ca moderator, în vigoare din 2015, conflictul din estul Ucrainei a continuat într-o formă mai limitată de-a lungul graniței de 500 de kilometri.

comentarii: