Postul Paștelui: Beneficii pentru sănătate și cum se ține corect; „Putem fi energici și sătui chiar dacă nu mâncăm carne”

Perioada postului vine cu o mulțime de beneficii pentru sănătate

„Alimentele de origine vegetală au efect de alcalinizare a organismului, dacă nu sunt trecute printr-un proces intens de preparare termică. Perioada postului este un program de detoxifiere blândă a colonului, scade presiunea asupra ficatului pentru digestia grăsimilor saturate și metabolizarea substanțelor ce vin la pachet cu carnea sau lactatele (antibiotice, potențiatori de arome, conservanți). De asemenea, scade nivelul colesterolului și a glicemiei, se îmbunătățește tranzitul intestinal, crește nivelul de energie, somnul devine mai liniștit și odihnitor”, susține Cristina Cerevatenco.

Nutriționista explică și care sunt cele mai potrivite surse de proteină pe care să le consumăm în perioada postului.

„În pofida faptului că mulți se tem că nu o să fie la fel de energici și „sătui”, alimentele de origine vegetală pot servi ca surse bune de proteine. Legumele la fel conțin proteine, însă în cantități mult mai mici decât în carne. Se recomandă să ne orientăm atenția spre următoarele categorii de produse: leguminoase (mazăre, năut, fasole, linte), produse din soia, cerealele integrale, produse făinoase din făină integrală, nuci, semințe. Regula de bază ar trebui să fie în continuare diversitatea. Vom alege să mâncăm diferite tipuri de cereale sau leguminoase pentru a permite corpului să își ia toți nutrienții necesari din alimente ce se completează reciproc din punct de vedere nutritiv”, a spus nutriționista.

fasole boboase post

Leguminoasele trebuie combinate cu cereale pentru a beneficia de întreg spectrul de aminoacizi

„Este foarte important să înțelegem că leguminoasele nu conțin tot complexul de aminoacizi necesari pentru o sănătate bună. Această categorie de alimente ar trebui combinată cu cereale pentru a beneficia de întreg spectrul de aminoacizi. Grăsimile sănătoase din nuci, semințe, avocado, nuca de cocos vor oferi un plus de sațietate dacă vor fi adăugate în supe, salate, humus. Tahini poate fi uns pe felia de pâine, în loc de smântână putem folosi caju hidratat trecut prin blender ce va oferi cremozitate supelor-crem, laptele de cocos sau migdale poate înlocui cu succes laptele de origine animală”, a mai adăugat Cristina Cerevatenco.

Nutriționista susține că părinții nu ar trebui să își forțeze copiii să țină post, dar sunt încurajați să îi obișnuiască încă de la vârste fragede.

doc.ro

Trecerea la perioada de post trebuie să se facă treptat, iar în primele zile să se opteze pentru alimente vegetale care făceau parte și anterior din meniul copilului. Alimentele care nu fac parte din dieta copilului în mod obișnuit ar trebui introduse treptat și în cantități mici pentru a-i permite sistemului digestiv să se adapteze la alimentele ce necesită un foc digestiv mai puternic.

„S-ar putea ca anterior să fi avut o alimentație bazată pe alimente procesate, sărace în fibre. Dacă se trece brusc la leguminoase, cu o cantitate ridicată de fibre, dar nu se consumă necesarul zilnic de apă, s-ar putea instala și constipația. Este preferabil să avem 2-3 supe de legume seara pe parcursul săptămânii”, este de părere nutriționista.

Schimbarea bruscă a dietei copilului poate duce la discomfort și simptome neplăcute

Potrivit nutriționistei, nu există o anumită vârstă indicată de când copiii pot urma un regim de post. „Este cert faptul că mama ar trebui să fie atentă la modul cum aceștia reușesc să digere mâncarea, dacă o acceptă sau au repulsie față de anumite alimente. Până la urmă, postul are mai mult o valoare spirituală. Dacă mama dorește să diversifice alimentația copilului, o poate face și în afara perioadei postului religios”, afirmă nutriționista.

Cristina Cerevatenco mai atenționează că trebuie să se țină cont că în perioada de creștere copiii au nevoie de proteine pentru a se dezvolta armonios.

„Proteinele de origine vegetală se asimilează cu un grad mai scăzut decât cele din carne, ouă, pește. Din acest motiv ar trebui să alegem perioade scurte de 1-2 săptămâni pentru copii dacă aceștia au o digestie mai slabă sau o greutate mică pentru vârsta lor”, a mai spus Cristina Cerevatenco.

„Postul se recomandă pentru orice persoană”

Fiecare poate să opteze pentru categoriile de alimente pe care le tolerează bine și să excludă alimentele despre care știe că nu reușește să le digere eficient. Bolnavii de pancreatită cronică ar trebui să fie atenți la leguminoase, varză, legumele crude – acestea pot produce balonare și agrava situația. Se recomandă supele-cremă, cereale integrale, legume gătite, nuci, semințe hidratate.

Cartofii, pastele, patiseria și făinoasele pot fi foarte tentante în această perioadă, mai spune nutriționista, însă deoarece acestea conțin mult amidon pot duce la o creștere în greutate, chiar dacă persoana a urmat postul.

paste

„Așa că e bine ca bucata de carne la care am renunțat să nu o înlocuim cu o felie de pâine mâncată în plus la masă pentru a „ține de saț”. Recomand pâinea din făină integrală, cartofii dulci, pastele integrale – acestea vor veni și cu o doză bună de proteine, dar vor oferi și sațietate pentru o perioadă mai lungă de timp”, spune specialista în nutriție.

Persoanele care se recuperează după boală ar fi bine să urmeze postul doar atunci când se simt cu adevărat bine. În această perioadă pot opta pentru bulion din carne de pasăre, pește, ouă, paralel cu o dietă bogată în legume și fructe.

Postul negru are valoare terapeutică însemnată, însă doar dacă este ținut corect

„Nu vorbim despre acel post negru de o zi din vinerea seacă, atunci când toți aleargă să reușească să gătească și cozonaci, să facă curat în casă și o mulțime de alte activități epuizante. O zi de post negru ar trebui să fie liniștită. Altfel devine un chin pentru corp, iar seara sau a doua zi vom mânca cu siguranță mult mai mult pentru a recupera ceea ce „am pierdut” în ziua precedentă”, afirmă nutriționista.

Postul negru nu se recomandă persoanelor predispuse la scăderi ale glicemiei și nici celor cu un nivel scăzut de energie în general. Nu se recomandă nici dacă suntem în drum pe distanțe lungi.

„Ar trebui să ne aducem aminte de condițiile în care s-au născut anumite obiceiuri de a ține post. Această perioadă era dedicată instrospecției, rugăciunii, persoana se dedica activităților spirituale, renunțând la activitățile cotidiene obișnuite”, mai spune Cristina Cerevatenco.

jurnal.md

Cum se ținea Postul Paștelui în trecut

În prima săptămână din Postul Paștelui, creștinii mâncau doar o singură dată după ora 15:00, masa fiind alcătuită din puţine legume fierte sau crude şi cereale. Nu se consuma deloc ulei, iar unii nu mâncau nimic fiert.

În următoarele săptămâni, existau dezlegări la ulei şi vin, uneori la peşte. Iar în săptâmâna mare existau zile de post negru sau în care se mânca doar seara şi foarte puţin. După acest post, oamenii reluau alimentaţia normală treptat, deoarece dacă se făceau excese, apărea riscul de a se îmbolnăvi.

Acest post era păstrat cu sfințenie și pe la începutul secolului trecut. În prezent, este practicat în mănăstiri și de unii creștini.