Dodon cere 550 de mii de lei pentru reparaţia Casei-muzeu Puşkin; Dezastrul de la Muzeul de Literatură Română, ignorat

„Am constatat cu regret că monumentul de arhitectură, care n-a mai fost restaurat din anul 1987, se află într-o stare dezastruoasă, iar acoperișul principalei clădiri a muzeului - căsuța Naumov, este spart și necesită de urgență să fie reparat. Am dispus ca în comun cu Ministerul Culturii Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, să fie identificate și alocate circa 550 mii de lei pentru reconstrucția acoperișului precum și să fie efectuată o expertiză tehnică a complexului muzeal, astfel încât în perioada martie - aprilie lucrările de renovare să fie lansate”, afirmă Dodon.

Acesta şi-a exprimat convingerea ca până la 21 septembrie, „când va fi marcată împlinirea a 200 de ani de la exilarea marelui poet rus la Chișinău”, lucrările de renovare să fie finalizate.

Dodon conchide că muzeul Pușkin „nu este doar un monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională, dar reprezintă și un simbol al relației de prietenie” pe care RM o are „cu partenerul său strategic, Federația Rusă”.

Solicitată de Jurnal. md, scriitoarea Maria Şleahtiţchi, director al Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, ne-a informat că după publicarea articolului care reflecta situaţia de la Muzeul Naţional de Literatură Română, a avut o comunicare cu angajaţii Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi a trimis o scrisoare ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării pe care l-a invitat la Muzeu, pentru a identifica o soluţie în legătură cu situaţia dezastruoasă de aici.

„La intrarea mea în funcție a vizitat muzeul domnul secretar de stat Andrei Chistol. Suntem în comunicare cu el si cu doamna Svetlana Pociumban, șefa Direcției Patrimoniu Cultural. În rest, nu a mai venit nimeni, nici măcar cei pe care i-am invitat. Am înţeles că trebuie să continue adresarea scrisorilor şi trimiterea invitaţiilor pe numele autorităţilor ca să vină să vadă în ce stare se află Muzeul Naţional al Literaturii Române şi să încercăm să schimbăm situaţia de aici”, a declarat Maria Șleahtițchi.

Directoarea muzeului a mai menţionat că îi este dificil să înţeleagă comportamentul prin care un preşedinte de ţară dă indicaţii directe unei primării, unui minister, ce sumă să aloce pentru o reparaţie.

„Noi încă nu ştim de ce sumă am avea nevoie. Ce ştiu şi ştie toată lumea e că Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” este o perlă a patrimoniului nostru naţional. În acest muzeu se păstrează un patrimoniu inestimabil, nimeni nu poate spune ce valoare în cifre conţine şi ce valoare memorială are, deoarece acest muzeu adună fonduri din 1965 şi are cărţi, spre exemplu, din 1571. Autoritățile acestui stat ar fi bine să-și lege numele de valorile naționale autentice, indiferent de ideologie și doctrină politică, de valori autentice naţionale, de valori care se găsesc inclusiv în muzeul nostru de literatură”, a conchis directoarea Muzeului.

Amintim că Fondurile Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” sunt în mare pericol de degradare. Tablouri de pictori renumiţi, cărţi vechi de sute de ani, obiecte personale ale scriitorilor, manuscrise, întreg patrimoniul Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” se află într-o stare critică în subsolurile de la Casa Scriitorilor din Chişinău, unde e umezeală, igrasie, iar țevile de apă riscă să se spargă în orice moment.