image
Sursa foto: Jurnal TV

Recolta de porumb și floarea-soarelui este compromisă, spun agricultorii din Cahul

Au muncit degeaba. Asta declară fermierii care au ales în acest an să crească porumb sau floarea-soarelui. Seceta a fost nemiloasă. În raionul Cahul, bunăoară, de luni bune nu a fost o ploaie sănătoasă, care să-i bucure pe oameni. Agricultorii așteaptă ca autoritățile să găsească soluții pentru cei care suportă pierderi enorme.

După o scurtă ploaie, Efim Tomoianu, agricultor din Cahul, s-a grăbit să verifice câmpurile sale. Priveliștea e jalnică. Pământul e ud doar la suprafață.

„Sunt două alegeri: sau plecăm peste hotare sau muncim cum putem. Muncim pe loc”, spune agricultorul Efim Tomoianu.

Fermierul prelucrează 700 de hectare, dintre care 120 - cu porumb, 200 - cu grâu, și tot atâtea cu floarea-soarelui. În mod normal, porumbul ar trebui să fie de cel puțin un metru și jumătate, dar are doar 30 de centimetri. E bun doar pentru nutreț.

„Porumbul este afectat în proporție de 100%. Investițiile sunt foarte mari per hectar. Aproximativ, am calculat că au fost 10.000 lei per hectar. Și mai avem și probleme că trebuie să-l distrugem”, adaugă agricultorul.

„Ea [floarea-soarelui - n.r.] ar trebui să fie mult mai mășcată și ar trebui să fie plin cu semințe și mijlocul. Ne uităm înăuntru și nu-i nimic. Nu are nici sămânță. Nu-i dezvoltată”, se plânge agricultorul.

Efim Tomoianu zice că a investit mult în semințe, ierbicide și îngrășăminte. Cine ar fi crezut că vor fi bani în vânt. În anii trecuți, el strângea cel puțin trei tone de semințe de floarea-soarelui per hectar. Acum, speră că va strânge măcar câteva sute de kilograme. În orice caz, va fi nevoit să ia credite pentru a supraviețui. Pasiunea pentru agricultură îl bagă în datorii...

„Ne gândim la sistem de irigare, dar sunt foarte costisitoare. Noi ne-am interesat. Pe un teren de 100 de hectare să punem aparat de irigat costă 2,5 milioane de lei”, explică Efim Tomoianu.

Ce strâng alți agricultori, la fel, nu poate fi numită „recoltă”. Dinu Todos a pierdut 60 de hectare de porumb.

„Roada normală ar fi de cel puțin 360 de tone. Ținând cont de prețurile de azi, asta e egal cu zero. O să recoltăm doar pentru a ne achita cu oamenii, cu cotașii. Dacă îngrășămintele, în 2020, le-am procurat cu 8000 per tonă, azi e 28-30 de mii tona. E catastrofă totală”, spune agricultorul Dinu Todos.

Agricultorul își va îngropa în pământ și 70 de hectare de floarea-soarelui. Va pierde și strugurii de masă, în care își pune speranța. Aceștia vor ajunge la vinării, vânduți cu un preț de nimic.

„Se vede că frunzele au o culoare pală. Există riscul enorm ca în primăvară acești butuci să fie uscați. O să fie pierderi și mai mari. Ca să se refacă sistemul radicular, rădăcinile, e nevoie 2-3 ani de precipitații bune”, adaugă el.

Fermierii așteaptă ca autoritățile să găsească soluții pentru susținerea agricultorilor păgubiți de secetă.

„S-ar cuveni să avem o lege în acest sens și ne adresăm autorităților ca să fie adoptată legea cu privire la restituirea pagubelor produse de calamitățile naturale agricultorilor. Să fie instituite comisiile, metodologiile de calcul a pierderilor. Pentru că pierderile nu se calculează vizual, când mergem la marginea câmpului și spunem că pierderea e de 70-80%”, a explicat VAsile Mîrzenco, director, Federația Națională a Fermierilor.

Responsabili din Ministerul Agriculturii ne-au declarat că se află acum în proces de culegere a datelor privind consecințele calamităților naturale. Estimările preliminare ar arăta că recolta este bună doar pe 6 la sută din suprafețele cu porumb și 8% - din cele cu floarea-soarelui. Cele mai afectate sunt câmpurile din Cahul, Cantemir, Basarabeasca, din autonomia găgăuză, din Ștefan Vodă, Căușeni și Hâncești. Potrivit Asociației Moldova Fruct, și horticultorii vor avea recolte mai mici în acest an. În special, vor fi afectate prunele și merele. La sfârșitul lui iulie, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a anunțat că va solicita Comisiei Situații Excepționale instituirea stării de urgență în agricultură, dar acest lucru nu s-a întâmplat, deocamdată.

Conform estimărilor Națiunilor Unite, în 2022, peste 2,3 miliarde de oameni se confruntă cu lipsa de apă, iar aproape 160 de milioane de copii suferă din cauza secetelor severe. Până în 2030, se estimează că 700 de milioane de persoane vor fi expuse riscului migrației din cauza secetei.

comentarii: