În ultimul său raport cu privire la supravegherea bugetară, publicat cu ocazia reuniunilor de toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale, Fondul a estimat că deficitele bugetare guvernamentale se vor majora până la 12,7% din PIB, de la 3,9% din PIB în 2019, o creştere de aproape nouă puncte procentuale.

"Ceea ce vedem este o creştere singulară a datoriei în 2020 şi apoi o stabilizare după 2021, şi chiar o uşoară tendinţă descrescătoare în 2025", a declarat directorul Departamentului de Afaceri Fiscale de la FMI, Vitor Gaspar. Potrivit acestuia, deşi datoria publică va rămâne la un nivel ridicat de aproape 100% din PIB, reluarea creşterii economice şi nivelul extrem de redus al dobânzilor vor ajuta la diminuarea deficitelor bugetare primare.

"Diferenţa între nivelul dobânzilor şi creştere este nu doar negativă, dar în conformitate cu prognozele noastre, mai negativă decât era înainte de COVID-19. În aceste condiţii, dobânzile reduse joacă un rol important în dinamica datoriei", a apreciat Vitor Gaspar.

Anterior, FMI a sfătuit guvernele să profite de nivelul redus al dobânzilor pentru a investi în infrastructură. Potrivit estimărilor Fondului, o creştere a investiţiilor publice în infrastructură de 1% în PIB ar putea impulsiona PIB-ul cu 2,7% şi ar crea între 20 şi 33 de milioane de locuri de muncă.

Miercuri însă, FMI a subliniat că există o diferenţă între perspectivele fiscale ale statelor membre, în condiţiile în care economiile avansate îşi asumă cea mai mare creştere a poverii datoriilor, în timp ce ţările în curs de dezvoltare se confruntă cu sarcina mai dură de a-şi reveni de pe urma pagubelor economice, în condiţiile în care mai mulţi oameni vor ajunge în sărăcie.

Potrivit FMI, economiile avansate vor înregistra o creştere a deficitelor bugetare cu 11% din PIB, în condiţiile în care în SUA se va majora cu 11 puncte procentuale, până la 18,7% din PIB, iar în Canada va creşte până la 20% din PIB.

În cazul statelor emergente, care au resurse mai puţine, deficitele bugetare ca raport în PIB se vor dubla până la 11%.

De la debutul pandemiei de coronavirus, guvernele au făcut un efort financiar fără precedent, injectând aproape 12.000 miliarde de dolari în economia mondială.