Potrivit Centrului pentru Protecţia Azilului din Serbia, aproximativ 1.000 de migranţi se află concentraţi în provincia nordică Vojvodina, aşteptând să poată încerca să treacă în ţările vecine, inclusiv România şi Ungaria, în drum spre zone mai bogate ale continentului.

Alte aproximativ 1.000 de persoane se află la Belgrad, multe dintre ele locuind sub cerul liber în parcuri sau pe malurile Dunării, înainte de a se deplasa de asemenea spre nordul Serbiei, mai aproape de graniţă.

„Zilnic, 150 de migranţi intră în ţară dinspre sud”, spune Rados Djurovic, director executiv al Centrului.

Unul dintre ei - Samir, din Maroc - a declarat că a încercat să treacă graniţa cu Croaţia pentru a merge în Germania, dar a fost oprit de poliţie şi de patrule militare. În prezent, el se afla în tabăra de lângă Subotica şi aşteaptă să treacă în Ungaria.

„Rămânem aici, nu avem altceva de făcut, aşteptăm. Mă rog tot timpul să ajung la un moment dat în Europa Occidentală”, a declarat el pentru Reuters.

De ce sunt cu 30 la sută mai mulți migranți în Serbia decât anul trecut

Numărul total al migranţilor în Serbia este cu aproximativ 30% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, spune Svetlana Palic, purtătoare de cuvânt a comisarului guvernamental pentru refugiaţi. Ea nu a explicat motivul, dar politicile strice ale Ungariei privind controlul numărului de migranţi care intră pe teritoriul său, la fel şi patrulele din Croaţia vecină, îi blochează pe unii dintre ei în nordul Serbiei, notează Reuters.

Situaţia migranţilor a revenit în atenţia media după incendiul din insula greacă Lesbos care a distrus o tabără de refugiaţi unde se adăposteau circa 12.000 de persoane.

Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a lansat un plan controversat pentru revizuirea regulilor de migraţie care divizează de mult timp blocul comunitar, având inclusiv prevederi care ar obliga de facto fiecare stat să găzduiască un număr de refugiaţi. Polonia şi Ungaria se opun categoric unei astfel de măsuri.

Serbia este o rută predilectă pentru migranţi încă din 2015, când peste un milion de persoane care fugeau din calea războaielor şi sărăciei din Orientul Mijlociu şi din Asia au ajuns în UE, perturbând sistemele de protecţie socială şi de securitate, ceea ce a dus la recrudescenţa sentimentelor de extremă-dreapta.