image
Sursa foto: Inga Zavatin/facebook

FOTO: Cum ne rade Moldsilva; Răspunsul incredibil al Agenției: „Acționăm conform manualelor de specialitate”

„Suntem Agenția Moldsilva și procedăm conform manualelor de specialitate”, este răspunsul unui angajat al Agenției de Stat „Moldsilva” la întrebarea unei internaute, de ce lasă satul Scoreni, din raionul Strășeni, fără pădure.

„În această perioadă, în localitatea Scoreni, raionul Strășeni, au loc niște defrișări masive și abuzive. Nu se rărește pădurea, dar se taie totul! Nu mă aflu în localitate acum, dar am crescut cu aceste păduri în fața ochilor, am mirosit salcâmii și teii înfloriți. Am văzut verdele de primăvară, vară și galbenul de toamnă al acestor păduri, am cules coarne, porumbele, mă doare și e trist. Locuitorii satului pun întrebări dar nu primesc raspunsuri, nu se știe nimic”, a scris o locuitoare a satului Inga Zavatin pe pagina sa de facebook.

Mesajul este însoțitit de pozele care arată dealurile pleșuve rămase în urma defrișării pădurii.

padurepadure
Inga Zavatin/facebookInga Zavatin/facebook

Tânăra a încercat să afle și opinia celor de la Agenția Moldsilva. „Este pădurea cu care am crescut. O vedeam în fiecare zi când deschideam ușa de la casă”, le-a scris aceasta pe adresa Agenției.

I-a răspuns un angajat al întreprinderii.

„Aveți studii în domeniul silviculturii ca să puteți aprecia lucrările silvotehnice?”, i-a răspuns acesta cu o întrebare la întrebare. „Cum puteți să apreciați corectitudinea unor lucrări în lipsa unor studii de specialitate?”, s-a mai interesat acesta.
MESAJMESAJ

La întrebarea cum îl cheamă pe angajat și de ce nu răresc pădurea, nu taie uscăturile doar, așa cum se procedează în alte țări, reprezentantul Agenției i-a răspuns:

„Mă numesc Agenția Moldsilva. Și procedăm strict conform manualelor de specialitate. Conform autorizațiilor și procedurilor stabilite de legislația națională”.
MESAJMESAJ

Mai mult ca atât, în loc de un răspuns relevant, angajatul Agenției îi sugerează tinerei, să meargă și să solicite informația de la șeful Ocolului silvic respectiv și dacă va sesiza încălcări, să sesizeze Agenția.

„Locuitorii satului pun întrebări, dar nu primesc răspunsuri. E lipsă totală de transparență”, a mai scris Inga Zavatin.

Am încercat să aflăm detalii de la Agenție, dar nu ne-a răspuns nimeni. Vom reveni cu detalii despre acest caz.

Amintim că în anul 2020, an electoral, președintele Igor Dodon a dat indicații celor de la Moldsilva să stopeze defrișările. „Trebuie oprită tăierea și noi vom urmări aceasta. Este o sarcină pentru ministrul Agriculturii. Domnule Perju, dacă nu opriți „bespredelul” de acolo că vindeți la dreapta și la stânga lemnele, o să zburați împreună cu șeful de la „Moldsilva”, a declarat Igor Dodon pe 21 februarie.

Zis și făcut. La 13 martie, 2020 ministrul Agriculturii Ion Perju, a emis un Ordin prin care a sistat toate tipurile de tăieri. Dodon s-a lăudat în repetate rânduri cu această decizie, iar la scurt timp după ce a pierdut alegerile, pe 22 decembrie 2020, Guvernul Chicu a emis Hotărârea nr. 958, care prevede planul „de recoltare a masei lemnoase” pentru o perioadă de cinci ani, 2021-2025. Decizia este contrasemnată de ministrul Agriculturii, Ion Perju și a fost votată fără a mai anunța opinia publică de ce a fost nevoie de aceasta.

Peste o săptămână, la 29 decembrie, Agenția „Moldsilva” a eliberat autorizația care prevede volumul și suprafața care poate fi defrișată, inclusiv în Rezervația științifică „Plaiul fagului”, cu scopul „reconstrucției ecologice” a rezervației. Peste încă trei săptămâni opinia publică a fost martoră la scandalul în care activistul Vasile Costiuc, lider al partidului „Democrația Acasă”, a descins noaptea în rezervație și a filmat suprafețe mari de pădure defrișată și un microbuz încărcat în toiul nopții cu lemne.

Deputatul Chiril Moțpan a dat publicității un raport care relevă că până și în anul 2020, când au fost interzise lucrările de defrișare au fost înregistrate 330 de acțiuni ilicite de tăiere a pădurilor, braconaj, pășunat ilicit și alte contravenții cu implicarea personalului serviciului silvic. Prejudiciul cauzat fondului forestier pe cazurile date constituie 2, 4 milioane de lei și au fost recuperate prin intermediul unor litigii doar 515 mii lei.

Citeşte mai mult despre

comentarii: