CEALALTĂ BASARABIE // Ieri bucătăreasă, azi fotografă renumită în Spania

S-a născut în Mileștii Mici, Ialoveni, are 32 de ani, este mamă, soție și este una din cele mai renumite fotografe din Spania. Talentul Irinei Jalbă-Furtună este cunoscut la nivel mondial, iar zilele acestea, una din fotografiile a ajuns pe coperta unei reviste importante din Polonia.

Din Spania, fotografa a acceptat să-și spună povestea, o poveste ce poate servi drept o lecție de ambiție pentru mulți tineri de acasă.

„La 12 ani copilăria mea a dispărut”

Când copiii de seama ei se bucurau din plin de momentele frumoase ale copilăriei, ea a trebuit să se maturizeze și să devină un al doilea părinte pentru frații mai mici și sprijin pentru mama ei.

„Am avut o copilărie foarte frumoasă până la 12 ani, atunci când tăticul a decedat. Avea 40 de ani, iar mama a rămas văduvă la 35 de ani și cu trei copii: eu, fratele mijlociu de 9 ani și fratele cel mic de 6 ani. Nu prea am avut susținere de la bunici, rude ori prieteni, iar eu a trebuit să mă maturizez foarte repede. La 12 ani copilăria mea a dispărut. Am devenit mamă în casă, iar mama la rândul ei – tată. Trăind la țară și având o gospodărie cu multe animale, a trebuit să am grijă de ele. Mama lucra 24 de ore la o casă de copii, iar eu rămâneam cu treburile gospodăriei și grija pentru frați. Toți trei am învățat foarte bine și trebuia să nu scădem la învățătură”, ne povestește emoționată basarabeanca noastră.

De mică, își dorea să devină profesoară de engleză, iar tăticul ei îi pregătea actele românești ca să poată merge la studii dincolo de Prut. Însă o dată cu decesul acestuia i-a dispărut și visul.

„Noi am rămas fără bani pentru tata era cel care întreținea familia. Într-o zi de duminică toate visele mele s-au spulberat. Nici nu îndrăzneam să-i zic mamei că-mi doresc să merg la studii”, ni se confesează ea.

A gătit pentru deputații noștri

Pe când avea 17 ani, a învățat de bucătăreasă pentru că își dorea să o ajute financiar pe mama ei. După ce a făcut practica la cantina Parlamentului, cei de acolo, văzând că este talentată și iscusită, i-au propus să rămână în echipa bucătarilor. Ceea ce a și făcut. După un an de muncă i s-a propus să devină bucătăreasă la restaurantul combinatului de vinuri „Mileștii Mici”. Așa a ajuns să câștige bani suficienți pentru ca atât ea, cât și familia ei să ducă o viață fără de griji.

Chiar dacă avea un serviciu bine plătit și lucrurile-i mergeau bine, Irina nu-și vedea viitorul acasă, iar pe când avea 20 de ani a decis să emigreze în Irlanda, la niște rude.

„Am împrumutat 6 mii de euro și m-am pornit. Într-o săptămână, cu trenul și autobuzul, am trecut toată Europa având doar o sticlă de apă în mână. M-am dus ilegal, așa cum plecau toți în acea perioadă. Am fost prinsă de poliție și închisă pentru o zi, iar când mi-au dat drumul eu am continuat să-mi văd de drum. Am ajuns în Irlanda în luna august, împreună cu mai mulți moldoveni. Ne-a prins poliția irlandeză și pe aproape toți moldovenii i-au trimis înapoi în țară, dar pe mine – nu. Au început să-mi perfecteze actele și mi-au dat un telefon ca să-mi sun rudele să vină după mine. Mi-au dat bani de autobuz ca să merg să depun actele, iar când m-am întâlnit cu rudele, am înțeles că norocul meu a fost acela că eram minoră. În Irlanda majoratul fiind la 21 de ani. Acea țară m-a tratat foarte bine, acum îmi este dor de ea”, povestește mileșteanca.

Din Irlanda a ajuns în Spania

Pe Insula de Smarald a avut grijă de doi copii și așa a putut să întoarcă cei 6 mii de euro pe care-i împrumutase. Când a scăpat de datorii a putut să-și ajute financiar și mama. După doi ani de Irlanda a depus actele la o universitate de acolo pentru a studia managementul. Însă după un an de studii s-a îndrăgostit de Vlad, un moldovean care de mai bine de șapte ani locuia în Spania.

Cei doi s-au căsătorit, iar Irina a trebuit să învețe să se integreze într-o țară nouă. Între timp a rămas însărcinată cu primul ei copil și fiind mai mult acasă, a început să învețe spaniola.

„Mai întâi a apărut fetița, iar mai apoi băiatul și stând acasă cu copiii, am început să practic mai intens fotografia. Am fost un copil de artă pentru că de mică îmi plăcea să fotografiez și să desenez. De ziua soțului, i-am dăruit acestuia un aparat de fotografiat profesionist care între timp mi-a revenit mie. Startul l-am început cu fetița mea pe care am fotografiat-o și continui să o fotografiez cel mai des. Abia cu trei ani în urmă, pasiunea pentru fotografie a trecut la nivel de job și am putut să mă numesc fotograf”, mai povestește basarabeanca din Spania.

Cunoscută la nivel mondial

Talentul Irinei este cunoscut la nivel mondial, oferind numeroase interviuri pentru revistele din America Latină și nu numai.

Anul acesta va avea un workshop pentru fotografii din Cluj și abia așteaptă să ajungă în România.

A participat cu fotografiile ei la numeroase concursuri internaționale, iar în ziua interviului nostru a primit vestea că una fin lucrările sale a ajuns pe coperta unei reviste din Polonia.

Printre clienții eu sunt români, ruși, moldoveni, însă cele mai multe solicitări vin din partea spaniolilor.

„În luna mai trebuie să ajung la Londra unde voi realiza mai multe ședințe foto pentru niște clienți fideli originari din România. Vara trecută am fost la ei la Madrid unde am realizat mai multe lucrări, iar acum că s-au mutat în altă țară, vor să colaborăm din nou”, ne mai spune fotografa.

Întrebată dacă se câștigă bine din această meserie, aceasta ne-a răspuns simplu: „nu atât de mult ca să te poți îmbogăți”.

Vrea propriul studio foto

Visul ei este acela de a avea propriul studio foto și speră ca în viitorul apropiat să și-l realizeze.

De regulă, ședințele foto le organizează în week-end căci în timpul săptămânii are grijă de Cătălina (9 ani) și de Adrian (4 ani).

Irina și soțul ei, Vlad, au decis să rămână definitiv în Spania, țară care le-a devenit o a doua casă și în care s-au realizat profesional.

De când a emigrat, basarabencei noastre cel mai mult îi este dor de spiritul sărbătorilor de iarnă și de zăpadă.

„Sunt ani de când nu ne mai putem bucura de zăpadă, iar în lunile decembrie și ianuarie sunt cea mai melancolică. Vreau să merg la săniuș și mi-aș dori să le transmit celor mici din copilăria mea”, adaugă fotografa.

„Mulți au descoperit Moldova prin lucrările mele”

Pe final de discuție, am întrebat-o pe Irina dacă de-a lungul drumului său de fotograf a avut parte de vreun moment pe care nu-l poate uita. Deși credea că nu vom face public situația în care s-a pomenit deoarece este vorba de niște conaționali de-ai noștri, noi am făcut-o.

„Am fotografiat la o nuntă moldovenească, iar mirele s-a comportat foarte urât. Voiau fotografiile pe loc, m-au bruscat încercând să-mi ia cardul cu lucrările făcute. Am ieșit plângând de acolo. Nu mai vorbesc de faptul că am acceptat să le fotografiez la un preț simbolic, iar ei credeau că o să mă îmbogățesc pe seama lor”, ne povestește fotografa.

Ținem să menționăm că Irina mai face parte din trei grupuri de fotografi renumiți create în Mexic, Argentina și America.

„Fotografiile mele nu le mai semnez deoarece stilul meu e unic și lumea deja îl cunoaște. Mulți au descoperit Moldova prin lucrările mele”, conchide ea.