Un an de durere și furie: Bilanțul furtunii vestelor galbene în Franța

Pe 17 noiembrie 2018, zeci de mii de oameni, mulți dintre ei purtând simbolicele veste galbene ale transportatorilor, au ieșit în stradă în Franța pentru a protesta față de creșterea prețului la carburanți. Au și obținut imediat o concesie – renunțarea la scumpire, scrie libertatea.ro.

De atunci, timp de 52 de sâmbete consecutive, nemulțumiții au continuat să protesteze, acuzând o serie tot mai mare de teme, de la reforma educației până la violența polițiștilor, lipsa fondurilor suficiente pentru sistemul de sănătate și, în general, problemele economice ale multor cetățeni din Franța ”uitată”. S-a cerut insistent demisia președintelui Macron, aflat încă la jumătatea mandatului, iar șeful statului s-a trezit încolțit, incapabil să producă reformele ambițioase dorite și atacat de rivali politici precum Marine Le Pen, care au încercat să profite de pe urma protestelor.

Mobilizați abil pe rețelele sociale, manifestanții au pus mari probleme poliției, care a reacționat în multe cazuri cu violență, ceea ce a sporit nemulțumirile. În ultimele săptămâni, amploarea manifestațiilor a scăzut semnificativ, dar organizatorii speră ca în acest weekend aniversar să retrezească furia.

Violențele care au șocat Parisul și concesiile ce au urmat

Franța are o tradiție a protestelor furioase, dar câteva manifestații care au avut loc anul trecut în capitală au impresionat întreaga lume prin ferocitatea lor, scrie AFP, citată de France24. Arcul de Triumf a fost vandalizat, iar magazinele de pe Champs-Elysees sparte și jefuite. Ciocniri cu forțele de ordine au avut loc și în alte orașe, precum Bordeaux și Toulouse.

Macron, care a promis inițial să nu cedeze în fața presiunii publice, a fost nevoit să facă chiar acest lucru. S-a renunțat la creșterea prețului carburanților, o măsură luată inclusiv pentru protejarea mediului. În plus, guvernul a anunțat cheltuieli de 10 miliarde de euro pentru sprijinirea familiilor cu venituri mici. Pentru protestatari, concluzia a fost clară.

Bilanț de război: Poliția, acuzată de brutalitate

Răspunsul polițiștilor la valurile de proteste a fost inițial reținut, iar apoi, tot mai evident, foarte brutal.

Forțele de ordine au fost nevoite să dea socoteală pentru numărul tot mai mare de răniți. Cel puțin 24 de protestatari și-au pierdut câte un ochi, cinci și-au pierdut o mână. Toți au învinuit polițiștii pentru folosirea abuzivă a armamentului din dotare. În urma nenumăratelor plângeri, doi polițiști au ajuns în fața justiției.

Strategia lui Macron: dezbatere, nu confruntări

Tactica lui Macron a fost una asemănătoare cu cea din campania electorală: discuții directe cu cetățenii, contestatari sau nu. O strategie care la momentul respectiv s-a dovedit una de succes. Președintele a participat la zeci de ore de dezbatere în numeroase orașe ale țării, în vreme ce sute de mii de oameni au oferit sugestii de reformă pe un site special.

Multe veste galbene au boicotat procesul, dar jumătate de milion de persoane au venit touși la discuțiile cu șeful statului.

Șeful statului, un supraviețuitor

Popularitatea lui Macron a avut de suferit, iar protestele vestelor galbene au fost un motiv important. Un sondaj Ifop-Fiducial din luna octombrie arăta că rata de insatisfacție a francezilor față de președinte a ajuns la 65%. Doar 35% dintre francezi și-au exprimat satisfacția față de politicile președintelui. Pe plan extern, unii politicieni au găsit un moment pentru a-l lovi pe Macron și politica sa declarată de a proteja mediul, inclusiv prin creșterea prețului carburanților.

Desigur, Donald Trump, un sceptic al schimbărilor climatice, retrăsese Statele Unite din acordul care încearcă tocmai să protejeze mediul. Și totuși, la testul electoral, cel mai important până la urmă, Macron nu a venit chiar atât de rău.

E drept că alegerile europarlamentare din luna mai din Franța au fost câștigate de Adunarea Națională a lui Marine Le Pen cu 23,3%, dar partidul lui Macron a venit foarte aproape, pe locul doi, cu 22,4%. În urmă cu cinci ani, spre exemplu, partidul extremist al lui Le Pen câștiga alegerile europene cu o diferență și mai mare în fața următorului clasat.

Politicile de mediu, pe plan secund

Un pierzător al protestelor a fost politica de mediu, sau cel puțin politica de mediu în forma derulată de administrația Macron. Tentativa de a mări prețul carburanților pentru a combate schimbările climatice a fost rapid blocată. Nemulțumiții au fost, pe bună dreptate, cetățenii din Franța rurală și a suburbiilor, cei dependenți de mașini. ”Aveți dreptate”, a spus președintele, care a admis că problemele imediate ale cetățenilor sunt cele financiare.

O acțiune politică eșuată

În vreme ce nemulțumirile au fost comunicate în mod clar, iar ecourile auzite, vestele galbene nu par să fi reușit să își convertească furia în acțiune politică cu impact real. Lipsa de apetit pentru participarea la dezbateri, lipsa de coeziune și absența unor lideri nu a ajutat foarte mult cauza. Deși sondajele din 2018 anunțau un potențial succes al vestelor galbene în politică, realitatea s-a dovedit a fi mult mai crudă.

La alegerile europene, cele două liste electorale emanate de mișcarea de protest, „Alliance jaune” și Évolution citoyenne” au obținut fiecare mai puțin 1% din voturi.