16 mai 1812 – 16 mai 2021: 209 ani de ocupație rusească a Basarabiei

Istoricii susţin că anexarea Basarabiei de către imperiul ţarist a însemnat o lungă perioadă de declin atât în plan economic, cât mai ales cultural pentru locuitorii guberniei ruseşti,iar în perioada dezvoltării naţionalităţilor din Europa, basarabenii nu aveau acces la învăţământul în limba maternă, notează TVR Moldova. Potrivit istoricilor, această stăpânire ţaristă, care a durat mai mult de 100 de ani, a făcut ca populaţia dintre Prut şi Nistru să rămână în dezvoltarea sa socială, culturală şi naţională, deoarece evenimentul s-a suprapus pe secolul naţionalităţilor, atunci când naţiunile din Europa s-au format ca state. Populaţia dintre Prut şi Nistru nu au avut şansa aceasta de dezvoltare istorică naţională, într-un cadru naţional.

Potrivit infoprut.ro, pe 16 mai 1812, la Bucureşti a fost semnată tratatul de pace dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Rus, ca urmare a războiului purtat pe teritoriul principatelor Moldova şi Muntenia (1806-1812). Războiul ruso-turc din 1806-1812 a izbucnit pe 18/28 octombrie, ţarul Alexandru I ordonând trupelor sale să traverseze Nistrul şi să ocupe Ţările Române.

Tratatul de pace a fost semnat pe 16/28 mai 1812 la Bucureşti, în hanul agentului rus Manuc Bei. Tratatul avea 16 articole publice şi două articole secrete. Prin articolele 4 şi 5, Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate, (conform cu recensământul ordonat de autorităţile ţariste în 1817). Au trecut în componenţa Imperiului Rus ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul. Autorităţile ţariste au denumit în 1813 noua regiune ocupată „Bessarabia”. Articolul 6 prevedea retrocedarea către Imperiul Otoman a oraşelor Anapa, Poti şi Akhalkalaki, dar ocuparea de către Rusia a portului Suhumi şi altor localiutăţi din Caucaz.

Actul de anexare a Basarabiei de către Imperiul Ţarist a fost unul fraudulos, deoarece încălca practica internaţională, cu toate normele de drept existente la moment. Cedarea de către Imperiul Otoman a părţii de răsărit a Moldovei s-a făcut cu încălcarea tratatelor în vigoare şi a dreptului internaţional (valabil în epocă), deoarece Moldova nu era provinice turcă. De altfel, diplomatul turc semnatar al Păcii de la Bucureşti avea să fie executat pentru modul catastrofal în care a condus negocierile.

Dacă, la început, ţarul Alexandru I a încercat să câştge simpatia noilor supuşi prin asigurarea unor condiţii de dezvoltare autonome a provinciei, în scurtă vreme s-a trecut la reorganizarea Basarabiei ca gubernie, populaţia fiind supusă politicii de rusificare.

La 209 ani de la prima anexare, Republica Moldova se află încă sub ocupaţie. Fosta Armată a 14-a rusească continuă să staţioneze în regiunea transnistreană, iar contingentul trupelor operative efectuează periodic exerciţii militare alături de trupele paramilitare separatiste de la Tiraspol.