Potrivit auditorilor, în 2017 și în 2016, din 360 și, respectiv, 219 de beneficiari de ajutor bănesc testați, 49 și, respectiv 47 beneficiari au deținut bunuri imobile considerabile, fapt care nu justifică acordarea din fondul de rezervă a bugetului local a ajutoarelor financiare pentru persoanele aflate în situație materială grea.

Pe lângă aceasta, unii beneficiari, la momentul solicitării ajutorului bănesc, au avut înstrăinate imobilele în baza contractelor civile de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață – un caz în anul 2017 și șapte cazuri în 2016.

Prezenți la prezentarea raportului Curții de Conturi, reprezentanții Primăriei Orhei, printre care și viceprimărița Reghina Apostolova, ex-candidat al Partidului Șor la Primăria capitalei, dar și figurantă a raportului Kroll, au recunoscut că există abateri.

„În ceea ce ține de ajutoarele materiale care sunt acordate, avem un pic de impediment din simplul motiv pentru ca să nu aducem persoanele în selectare… în mare parte regulamentul a fost aprobat în 2013, s-a ținut cont de hotărârea Guvernului. Regulamentul respectiv a fost ajustat cu criterii de selectare. Pentru toate persoanele care beneficiază de ajutor material s-a ieșit la fața locului, a fost constatată cu adevărat starea persoanelor. Nu știu, dacă Curtea de Conturi a considerat că este un pic nu chiar corect, noi o să ținem cont de acest lucru”, a fost explicația reprezentantei Primăriei Orhei

Mai mult, auditorii au constatat că Primăria Orhei a achitat pentru lucrări de reparație care nu au fost efectuate niciodată. Mai mult, în alte cazuri autoritățile locale au făcut plăți mai mari decât cele indicate în contract.

„Acceptarea și achitarea unor servicii de amenajare a teritoriului la prețuri majorate, în comparație cu prețurile indicate în contract. Vreau explicații de ce s-a întâmplat. Și o altă încălcare mai gravă ține de recepționarea și achitarea unor lucrări privind reparațiile capitale care nu au fost efectuate sau s-au acceptat lucrări în sumă mai mari decât cele efectuate de facto”, a remarcat membrul Curții de Conturi, Andrei Munteanu.

„Aveți dreptate, dar în procesul verificărilor, au fost prezentat acte, lucrările au fost efectuate, sumele au fost achitate. Vă putem doar spune „mulțumesc” pentru profesionalismul auditorilor”, a spus viceprimarul de Orhei, Reghina Apostolova.

Auditul a mai constatat că, la alimentația copiilor în grădinițe, nu au fost respectate limitele normelor financiare de cheltuieli și a admis în anul 2017 încasarea suplimentară a taxei părințești pentru întreținere la grădiniță în sumă de 300 de mii de lei.

Pe de altă parte, copiii din grădinițe au primit un meniu cu o valoare între 16 și 20 de lei pe zi, deși norma în vigoare pentru alimentația copiilor în instituțiile de învățământ preșcolar este de 21 de lei pe zi.

„La începutul lui 2018 a fost creată o comisie de către primărie pentru a vedea cum se petrece alimentația copiilor, pentru că noi tot am văzut că este o carență. În 2018 noi asigurăm norma, fără abateri”, a explicat una dintre reprezentantele Primăriei Orhei.

Printre neregulile constatate la Primăria Orhei se mai numără nerecunoașterea și necontabilizarea valorii infrastructurii tehnico-edilitare aferente sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare cu valoarea de 116 de milioane de lei, precum și a terenurilor cu suprafața de peste 900 de hectare, estimate de audit în valoare de circa 716 milioane de lei.