DW: Ce s-a întâmplat în realitate cu concesionarea aeroportului Chișinău și de ce s-a ajuns într-o așa situație dificilă? Cât au pierdut statul și cetățenii de pe urma acestei tranzacții?

Igor Munteanu: Haideți să o luăm de la esența întrebării Dvs. A avut loc o concesionare printr-un parteneriat public privat, iar concursul a avut loc într-un format închis. Deci, a fost invitat la acest concurs doar un număr restrâns de companii internaționale. Inițial, printr-un proces verbal din 26 iunie 2013, comisia de concurs a aprobat o listă de șapte companii, în care intrau aeroporturi influente și importante pe plan global. După care s-a descoperit că, atunci când au fost primite răspunsuri din partea celor interesați, au venit doar două oferte. Prima a fost descalificată, iar a doua a venit din partea unor asociații de persoane juridice, fondată de „Avia Invest” SRL, „Habarovskii Aeroport” și „Kolomensky Zavod”. De aici încep lucrurile cele mai misterioase, pentru că comisia de concurs a acceptat oferta și cererea de participare inclusiv din partea unor companii care nu aveau dreptul să participe la concurs. Acestea, inițial, nu au fost selectate de comisie. Această ilegalitate a influențat foarte puternic procesul de administrare a concursului. În plus, cele trei companii au prezentat o ofertă unică, anexând un acord operațional comun semnat între ele, respectiv au participat ca o uniune a persoanelor juridice. Participarea la concurs, însă, solicita o formă legală, conform legislației R. Moldova. Companiile au semnat, pe propria răspundere, că cunosc prevederile legislației și condițiile concursului.

O altă falsificare care s-a comis este că, la un moment dat, Tudor Copaci, președintele comisiei de concurs, a inclus o nouă companie, care nu a participat la concurs, pe nume „Comax Avia” și pune o linie oblică, ca și cum ar fi egală cu „Habarovskii Aeroport”. Exact această companie - „Comax Avia” - a fost recent achiziționată de Nathaniel Rothschild. Respectiv, o companie care nu a avut nici o treabă cu acest concurs și nu întrunea condiții minime intră „pe ușa din spate” și devine un jucător important. Mai mult ca atât, „Comax Avia” a fost fondată în Cipru ca o companie offshore. De asemenea, un alt element al acestui caracter fraudulos al concesionării este că în aceiași zi în care s-a semnat contractul de concesionare, ”Habarovskii Aeroport” și „Kolomensky Zavod” și-au vândut acțiunile în folosul „Avia Invest”. Asta arată din capul locului că acest acord a fost unul fictiv și a fost creat doar ca să câștige această companie. Nu exista nici o acoperire financiară, pentru că „Avia Invest” a fost creată cu câteva săptămâni înainte de asta.

Deci, toate elementele acestui concurs de selectare au fost frauduloase, cu acțiuni deliberate din partea membrilor comisiei. Respectiv, comisia de anchetă parlamentară, după ce a obținut cu greu toate documentele, a ajuns la concluzia că singurul remediu pentru a aborda aceste încălcări grave ale legislației naționale este ca părțile să revină la poziția inițială. Aeroportul trebuie să revină fără întârziere în gestiunea statului. Noi am prezentat care sunt concluziile preliminare, iar în 10 zile Raportul comisiei de anchetă va fi prezentat în ședința Parlamentului.

Cât au pierdut statul și cetățenii de pe urma acestei tranzacții?

Noi practic am terminat investigațiile pe partea investițiilor, pentru că și acolo trebuie să vedem câți bani au intrat. Noi știm sumele, dar le vom prezenta pe etape.

Ce urmează după decizia Guvernului?

Eu mă bucur că concluziile făcute publice au deraiat planurile de preluare frauduloasă a controlului asupra acestui contract de concesionare de către firme offshore. Autoritățile statului, așa greoaie și leneșe cum sunt ele, au pus sechestru, iar Guvernul a anulat, marți, patru hotărâri de Guvern din 2012-2013, care se referă la pregătirea de concesionare a aeroportului Chișinău, iar în zilele următoare, bănuiesc, că aceste acțiuni vor ajunge și în instanța de judecată.

Eu nu exclud că soluția unui nou contract de concesionare ar putea fi posibilă, pentru că noi putem atribui unei companii care este specializată pe plan global pe așa gen de model de afaceri, dar eu nu mai vreau să văd firme din offshore, care să aibă responsabilități de gestionare a celui mai important aeroport al R. Moldova.

Cine gestionează acum aeroportul și cine o va face în continuare?

Până la decizia de anulare a contractului într-adevăr gestionar este compania care a semnat contractul de concesiune, adică „Avia Invest”. Noi nu recunoaștem nici un fel de legalitate asupra unor achiziții, care s-au întâmplat în jurisdicțiile offshore. Noi am pus sechestru pe acțiunile care vizau administrarea aeroportului și nimic nu se poate întâmpla pe acest subiect, al cărui singur proprietar este statul, fără acordul Guvernului. Sunt două elemente importante care sunt stipulate în contractul de concesionare, pe care multă lume nu le înțelege și speculează. În primul rând s-a speculat foarte mult că noi vom pierde procesele internaționale. Este fals, deoarece contractul conține o prevedere explicită, în care părțile renunță la dreptul de a-și rezolva litigiile în orice instanță internațională. De asemenea, o hotărâre specială a Guvernului prevedea că „concesionarul nu este în drept să înstrăineze, să greveze, cu orice fel de sarcini obiectul concesiunii fără acordul scris al concedentului”. Din aceste două elemente legale vă dați seama că nimeni, poate chiar să fie de o mie de ori mai bogat decât Rothschild, nu poate să preia un bun al statului fără acordul scris al Guvernului. Riscul pe care noi l-am avut, fiind ocupați cu atâtea treburi politice, era să lăsăm fără atenția cuvenită acest subiect și atunci niște oameni care știu a face acest gen de capitalism sălbatic, preiau controlul asupra contractului de concesionare.

Acesta a fost interesul lui Rothschild?

Da, acesta a fost interesul lui Rothschild și al altor persoane conectate la grupul Șor.

Dar, totuși, ce interes ar avea Rothschild să preia o problemă atât de mare de pe spatele lui Ilan Șor? El știa că există probleme?

Nu știu care au fost interesele lui, dar oamenii care operează prin offshore-uri de obicei se orientează la afaceri ușoare, rapide și fără responsabilități. Eu am declarat deja că oricine intenționează să primească acest contract din mâinile lui Șor, indiferent pe ce căi, devine complice în schemele criminale.

Cine totuși este vinovat și cine și cum trebuie să răspundă? Puteți da nume concrete?

Desigur. Eu, în calitate de președinte al Comisiei de anchetă, am făcut o sesizare în adresa Procurorului general pe acest subiect. Dar cine se face vinovat de aceste fărădelegi? În primul rând membrii Comisiei de concurs, care au fost desemnați de Ministerul Economiei în număr de 8 persoane. E vorba de Tudor Copaci, președintele Comisiei, Susanu Angela, membră a Comisiei, Cerbu Sabina, ex viceministru a Justiției, Barbăneagră, ex-viceministru al Finanțelor, Zolotcov Anatolie, ex-viceministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Vladimir Cebotari, ex-viceministru al Transporturilor și Infrastructurii, Petru Jardan, director general pe atunci al Aeroportului și acum deputat al partidului „Șor” și Șendilă Maria, secretar al comisiei. Fiecare dintre acești membri au pus semnături pe documente care au fost decise cu grave abateri de la norma legală. Nu este treaba mea să învinuiesc. Asta vor face procurorii și sper să o facă rapid.

Ați vehiculat deseori numele lui Ilan Șor. Dacă acesta va fi găsit vinovat, e posibilă aducerea lui în țară?

Asta e o întrebare pe care mai degrabă trebuie să o adresați CNA-ului sau Procuraturii Generale. Eu nu mă ocup cu prinderea interlopilor. Pentru că, din punctul meu de vedere, el este un interlop care a sifonat proprietățile și banii statului din cele trei bănci, având protecție politică din partea Partidului Democrat.

Se observă în aceste cazuri urme de implicare a lui Vlad Plahotniuc, ex-liderul democraților?

Nu, nu vezi nici o semnătură a acestui personaj. Dar cu siguranță, piramida puterii pe care el a instalat-o poți să o găsești la fiecare pas în cadrul acestor cazuri de privatizări obscure.

Președintele Comisiei pentru securitatea statului a sugerat că ați avea nevoie de pază după aceste investigații. Vă simțiți amenințat?

Eu personal nu am nevoie de pază și eu nu vreau să îmi schimb modul de viață doar datorită faptului că șarlatanii și interlopii se simt în continuare confortabil în R. Moldova. Anchetele merg greu și anumite segmente ale influenței sistemului plutocratic pe care îl gestiona Vlad Plahotniuc încă funcționează autonom față de deciziile instituțiilor de stat. Totuși, vreau să precizez că unii din consultanții mei, pe care comisia de anchetă i-a angajat, au fost filați de către persoane care, după toate probabilitățile, nu țin de SIS. Eu cred că ei trebuie protejați.

Din ce în ce mai mult se aud voci nemulțumite de majoritatea parlamentară ACUM-PSRM și mai ales cele care spun că PSRM face un joc dublu și a luat sub control principalele instituții ale statului. Cât va dura această majoritate?

Să știți că uneori alianțele care urmau să dureze ani au durat doar zile, iar alianțe pe care lumea le considera imposibile - și acesta este cazul acestei majorități parlamentare - ar putea deveni mai statornice. Pentru că, obiectivele fundamentale care au fost stabilite la restartarea sesiunii parlamentare din iunie 2019 au arătat că sunt mult mai complexe decât putea să pară la prima vedere. Mulți dintre analiști considerau că dacă noi votăm constatarea statutului captiv al statului, lucrurile se rezolvă de la sine. Or, aceasta nu are cum se se întâmple deoarece sunt mecanisme dificile, care trebuie să fie retezate. Este adevărat că în perioada de dezoligarhizare a statului pot să apară diverse ispite pentru unii actori politici de a prelua anumite scheme. Noi nu vom accepta un actor dominant, care să preia funcțiile Partidului Democrat, în perioada lui Plahotniuc, și care să impună un model anti-democratic de guvernare. Această majoritate parlamentară va dura atâta timp cât partenerii vor avea claritate asupra mijloacelor și scopurilor pe care le urmărim.

DW