Slusari: Portul Internațional Giurgiulești s-a transformat într-un offshore intern al Republicii Moldova

„Portul Internațional Giurgiulești s-a transformat întrun offshore intern al Republicii Moldova. (...) Toți cunosc că avem în țară un holding mare, controlat vertical dintr-un off-shor din Cipru. El are înregistrate în Moldova zeci de companii, care se ocupă cu producere agricolă, precum și cu achiziționare, păstrare, procesare și exportul mai multor produselor agroalimentare. Agroholdingul deține zeci de mii de hectare, zeci de elevatoare. trei uzine de producere a uleiului vegetal și are poziții dominante privind controlul infrastructurii portului Giurgiulești. Minimum 14 firme, controlate de holding, sunt rezidenții Portului și beneficiază de toate facilitățile fiscale, inclusiv achită DOAR 3 PROCENTE al impozitului pe venit în loc de 12”, a menționat Alexandru Slusari.

Președintele Asociației „Forța fermierilor” atrage atenția că fermierii de la sate nu pot concura cu agroholdinguri, care în urma așa ziselor optimizări de impozite, dispun de miliarde de lei pentru expansiunea agresivă economică asupra agricultorilor autohtoni.

Comentariul integral publicat de Alexandru Slusari:

„Portul Internațional Giurgiulești s-a transformat întrun offshor intern al Republicii Moldova.

Din start cer scuze de la toți agenți economici, care activează onest în cadrul Portului. Ei nu poartă nici o vină. Voi încerca să explic pe înțelesul oamenilor doar unele scheme . Credeți-mi, ele sunt mai multe.

Începem cu art. 1 din legea nr 8 din 17.02.2005 cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești, care prevede că acest Port se întemeiază în scopul asigurării securității energetice și securității transporturilor țării, precum și al dezvoltării comerțului. Nu pentru evaziuni fiscale.

Adică, pe acorduri internaționale și acte normative acest Port a fost creat în scopul construirii și modernizării Terminalului Petrolier, Terminalului de Mărfuri și Terminalului de Pasageri. Adică destinația standardă pentru orice obiect de astfel de infrastructură, care prestează serviciile de transportare pentru vânzători și cumpărători și accelerează comerț extern. Plus accumularea unor rezerve ale produselor petroliere, dat fiind faptul că Moldova practic nu produce aceste produse.

Dar în Moldova nici o ideea economică nu poate fi transpusă fără scheme șmechere. Mai ales în perioada cănd țara era condusă de Plahotniuc. În acest sens vă aduc la cunoștință doar un sîngur exemplu elocvent.

Toți cunosc că avem în țară un holding mare, controlat vertical dintr-un off-shor din Cipru. El are înregistrate în Moldova zeci de companii, care se ocupă cu producere agricolă, precum și cu achiziționare, păstrare, procesare și exportul mai multor produselor agroalimentare. Agroholdingul deține zeci de mii de hectare, zeci de elevatoare. trei uzine de producere a uleiului vegetal și are poziții dominante privind controlul infrastructurii portului Giurgiulești. Minimum 14 firme, controlate de holding, sunt rezidenții Portului și beneficiază de toate facilitățile fiscale, inclusiv achită DOAR 3 PROCENTE al impozitului pe venit în loc de 12.

Iată că companiile agroholdingului achiziționează sau produc mai multe produse agroalimentare, însă nu fac exportul direct, folosind doar serviciile de transportare a Portului. Marfa întâi este vândută/revândută cu marja comercială simbolică altor companii ale holdingului, doar că ele sunt rezidenți ai Portului. Prima faza de optimizare a impozitării este realizată. Întreprinderile holdingului, care achită impozitele la cota standard, rămân formal cu venituri mizere. Nu este clar cum se respectă aici alin. (din art. 7 din legea nr. 8, care prevede că livrarea de mărfuri pe teritoriul Portului Internațional de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova este asimilată exportului. Cu alte cuvinte, se subînțelege că după întrarea mărfurilor în Port, aceste nu mai pot fi tranzacționate pe teritoriul Moldovei și trebuie să fie transportate la destinație. Не тут то было !

Tot exportul holdingului merge prin rezidenți ai Portului. Anume ei beneficiază de restituirea TVA, inclusiv cel de la transportarea producției, și de facilități la achitarea impozitului pe venit. Așadar, toți fermieri din țara achită pentru producția lor agricolă impozitul pe venit la cota de 12 procente, iar companiile agroholdingului prin manipulări cu contracte și prin intermediul facilităților portuare, plătesc doar 3 procente și primesc sumele maximale de TVA, restituit la export. Aici este a două faza optimizării impozitării.

Dar cireașa de pe tort avem la finalul combinației. Rezidenții Portului nici aceste 3 procente nu achită din VENIT REAL. În Port rezidenții retranzacționează producția unei companiei-offshor nerezident, la fel controlată de holding. Cu marja comercială un pic mai mare decăt la tranzacțiile de întrare în Port. Iar compania respectivă deja transportă marfa în țările de destinație și o vinde la preț de piață. Grosul venitului net pentru producția agroalimentară moldovenească rămâne neimpozitat în "paradise fiscal" străin. Procesul optimizării impozitării este finalizat. Bingo !

Confirmare documentală. "Se evidențiază efectuarea exporturilor netransparente de porumb și grâu prin zone off-shore cu valoarea statistică a mărfii de 1,1 MILIARDE lei, cu riscuri de evaziuni fiscale și spălare de bani". Este citat din RAPORTUL auditului conformității asupra administrării veniturilor bugetului de stat de către Serviciul Vamal în anii 2020-2021, aprobat recent prin Hotărărea Curții de Conturi nr. 48 din 2 septembrie 2022 (pag.18)

Drept rezultat, statul pierde anual prin astfel de scheme și multe alte tranzacții fictive și contracte cu firme off-shore prin intermediul Portului sute de milioane de lei în calitate de impozite neîncasate. Iar fermierii de la sate nu pot concura cu agroholdinguri, care în urma așa ziselor optimizări de impozite, dispun de miliarde de lei pentru expansiunea agresivă economică asupra agricultorilor autohtoni. Iar unii demnitari de stat continuă să învețe producătorii agricoli cum trebuie de făcut agricultură.”