Octavian Țâcu: Ziua de 9 Mai, între gulașul euro-sovietic al PD și tradiția sovietică a socialiștilor

„Fiecare din actorii politici își urmează o agendă, pornind, pe de o parte de la electoratul pe care îl reprezintă, pe de o parte de la interesele politice de a rămâne la putere sau de a accede la putere. Astea sunt raționamentele de acțiune a unor actori politici. Dacă să-i luăm la rând, acțiunea Partidului Democrat este cea care l-a consacrat și anul trecut. Este acest gulaș de tip euro-sovietic, pe de o parte, sărbătorim în albastru Ziua Europei și tot tacâmul de activități care îl obligă într-un fel, pentru că orientarea de politică externă este pro-europeană, însă pe de altă parte, așa cum am văzut, liderii PD s-au alăturat acestei tradiții sovietice de sărbătorire a zilei de 9 mai și nu au văzut în asta o problemă de moralitate. Este așa-numita abordare de a capta toate preferințele într-o singură zi”, comentează Octavian Țâcu într-un interviu la Europa Liberă.

„Partidul Socialiștilor își urmează, așa cum pe timpuri Partidul Comuniștilor, tradiția sovietică, reprezintă un electorat nu neapărat vorbitor de limbă rusă, cât atașat de această simbolistică sovietică în care s-au regăsit în perioada în care au trăit, în perioada în care au activat și care dintr-un anumit punct de vedere le oferă și referințele”, a continuat deputatul.

În opinia istoricului, trebuie să disociate această instrumentalizare politică a datei de 9 mai 1945 și realitatea care a fost atunci.

„Dacă ne-am transfera imaginar la 9 mai 1945, ați vedea că a fost o bucurie, bucurie de sfârșit a unui chin. Din 26-28 iunie 1940 până în 9 mai 1945 Basarabia a trecut printr-un calvar de neimaginat, doar vă spun o cifră, despre cifra 700 de mii cu care ne-am depopulat. Și asta a fost rezultatul atât primului exod legat de ocupația sovietică, deportările și execuțiile din anul 1940-41, cât și dublul Holocaust nazist-sovietic împotriva evreimii, atrocitățile de război față de populație și racolările în armata deopotrivă română și sovietică, rechizițiile militare și alimentarea care erau într-o țară practic pustiită, și-au dat seama de această stare de ușurare, că în sfârșit acest lucru s-a terminat și populația a simțit 9 mai 1945 ca un moment de ușurare și asta, din punct de vedere a senzațiilor, că aceasta s-a încheiat”, a adăugat Octavian Țâcu.

Potrivit lui, există această instrumentalizare politică a datei care a început încă în perioada sovietică și este una legată de felul în care s-a construit mitologia politică în jurul acestei date, de foarte multe ori cooptată și în explicarea așa-numitei eliberări a Moldovei.

„Nu văd aici o problemă a partidelor de stânga sau în manipularea acestei memorii colective legate de interpretarea acestei date. Eu văd o problemă în viabilitatea statului R. Moldova care într-o perioadă de 30 de ani de când există, nu a reușit să ofere populației o alternativă viabilă se sorginte europeană, așa cum este identitatea noastră propriu-zisă”, a mai spus Octavian Țâcu.