image
Sursa foto: history.com

Cum a reuşit un şomer de 39 de ani să devină miliardar, de trei ori primar al New York-ului şi candidat la preşedinţia SUA

Michael Bloomberg a apărut la prima dezbatere a Partidului Democrat după luni întregi de campanie intensă, în care a cheltuit 339 de milioane de dolari pe publicitate, doar o fracţiune din averea de 64 miliarde de dolari pe care o deţine.

Bloomberg nu s-a născut bogat. A fost crescut într-un trai modest din suburbiile Bostonului, înainte să îşi găsească un loc în peisajul financiar din New York, doar pentru a fi concediat la vârsta de 39 de ani.

Folosindu-şi cunoştinţele în IT şi o sumă impresionantă de cash, a lansat în acelaşi an Bloomberg LP, companie ce oferă date jucătorilor financiari. Serviciul a fost un succes imediat, iar 15 mai târziu, după ce îşi lansase propria companie media, a devenit miliardar.

Actualul candidat la preşedinţia SUA s-a născut pe 14 februarie 1942 într-o familie din Medford, Massachusetts, o suburbie pentru gulerele albastre din Boston. Tatăl său, contabil, venise din Polonia şi lucra de luni până duminică, iar mama sa era contabilă.

În 1964, a absolvit cursurile Universităţii John Hopkins cu o diplomă în inginerie mecanică. În timpul studiilor, a lucrat part-time într-o parcare şi a fost preşedintele fraternităţii din facultate. În 1966, a fost abordat de Universitatea Harvard cu un MBA (Master în Administrarea Afacerilor). În acelaşi an, s-a mutat în New York şi a început să lucreze la Salomon Brothers, o bancă de investiţii.

În 1976, Bloomberg s-a căsătorit cu Susan Brown, cu care are două fiice: Georgina, călăreţ profesionist de echitaţie, şi Emma, care lucrează în organizaţii non-profit. Cuplul a divorţat în 1993, însă au rămas prieteni.

În 1979, a fost transferat în departamentul de IT. La acea vreme, IT-ul nu era un sector prea atrăgător, însă schimbarea de peisaj i-a oferit şansa de a învăţa cum funcţionează computerele, oportunitate din care a profitat din plin.

Doi ani mai târziu, când Salomon Brothers a fuzionat cu altă companie numită Phibro, Bloomberg a fost concediat. Avea 39 de ani. Deşi îşi petrecuse 15 ani lucrând 12 ore pe zi, şase zile pe săptămână, trebuia să meargă mai departe, iar cei 10 milioane de dolari pe care îi primise din partea companiei aveau să îi fie de mare ajutor.

Bloomberg nu s-a simţit ruşinat faţă de concediere, însă îl îngrijora faptul că soţia sa ar putea fi deranjată de pierderea statutului pe care îl avea şi de posibilitatea de a nu fi în stare să îşi ajute familia.

În acelaşi an, a folosit 4 milioane de dolari pentru a crea Bloomberg LP, o companie de servicii financiare. Comercianţii aveau nevoie de informaţii de încredere, iar compania sa avea să fie cea care le furnizează.

Computerele urmau să revoluţioneze Wall Street, iar Bloomberg avea să fie printre primii care profită de pe urma acestui fapt.

Potrivit site-ului său, informaţii furnizate au fost un mod de „a democratiza informaţiile financiare, de a ajuta investitorii şi firmele mici, rezultând în venituri mai bune pentru pensionari”. Bloomberg încă deţine 88% din companie.

În 1986, a cumpărat o casă de cinci etaje în Manhattan pentru 3,5 milioane de dolari. La un moment dat în 2013, Bloomberg deţinea 14 proprietăţi, din New York în Londra şi Bermuda.

Dat fiind succesul companiei, miliardarul a lansat în 1990 Bloomberg News, propria companie media, cu 50 de reporteri în oraşe precum Tokyo, Londra şi Toronto. În 1994, a lansat Bloomberg TV.

Un an mai târziu, a donat 55 de milioane de dolari către Universitatea John Hopkins, o sumă extrem de mare din averea de un miliard de dolari pe care o avea la acea vreme.

În 2000, a devenit membru al Partidului Republican, deşi anterior se considerase democrat. Doi ani mai târziu, devenea primar al New York-ului, funcţie pe care avea o să o deţină până la sfârşitul lui 2013. În această perioadă, a avut un salariu de un dolar pe an.

Mandatele sale au avut câteva aspecte pozitive, în condiţiile în care a condus oraşul după atacurile din 11 septembrie. În plus, a dezvoltat sistemul financiar al oraşului şi a interzis fumatul în restaurante. În 2002, a lansat un program de combatere a armelor: persoanele care ofereau informaţii despre vreo achiziţie ilegală de arme aveau să primească 1.000 de dolari.

Bloomberg a părăsit Partidul Republican în 2007, devenind independent. A redevenit democrat în 2018.

Se presupune că suma totală a donaţiilor pe care le-a făcut atinge 6 miliarde de dolari, scrie Business Magazin.

La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, Bloomberg îşi anunţa oficial candidatura la preşedinţia Statelor Unite, pentru care a cheltuit 339 de milioane de dolari până pe 18 februarie, mai mult decât a cheltuit Barrack Obama în timpul campaniei din 2012.

În prezent, are a treia şansă de câştig după preşedintele în exerciţiu Donald Trump şi democratul Bernie Sanders.

Noutăţile partenerilor

comentarii: