image
Sursa foto: Privesc.eu

Reprezentant al Diasporei: Semnalul de a reveni acasă va fi atunci când corupții vor sta la închisoare

În ultimii 20 de ani, migrația a afectat foarte mult Republica Moldova. Circa 1 mln. de moldoveni au părăsit țara în căutarea unei vieți mai bune, contribuind prin remitențe substanțiale la susținerea economică a țării. În ultimii ani, din cauza gafelor făcute de politicienii moldoveni, diaspora a început să se consolideze, încercând să pună presiune și cerând să le fie auzită vocea. Săptămâna trecută, la Chișinău au avut loc două evenimente importante cu participarea cetățenilor din diaspora, care și-au expus nemulțumirea față de situația din Republica Moldova.

Pe de altă parte, partidele de opoziție de la Chișinău organizează pe 26 august un protest, la care speră să participe cât mai mulți conaționali plecați peste hotare. Deutsche Welle a realizat un interviu cu moldoveanul stabilit la Londra, Dumitru Vicol, despre implicarea diasporei în procesele de schimbare din țară.

DW: La Chișinău au avut loc două evenimente importante dedicate cetățenilor moldoveni stabiliți peste hotare – ”Congresul diasporei” și offline-ul ”Adoptă un vot”. Care au fost scopul și rezultatele acestor discuții? Ce ați reușit să obțineți în dialogul cu autoritățile?

Dumitru Vicol: Trebuie să menționez niște lucruri din start. Pe timpul guvernului Leancă a fost făcut un sondaj și s-a stabilit că luna august este luna în care moldovenii revin acasă, și, luând în considerație că la sfârșitul verii au loc cele mai importante sărbători naționale, s-a decis ca al treilea week-end să fie dedicat diasporei. Noi, în cadrul grupului ”Adoptă un vot”, tot am realizat un sondaj și am ajuns la concluzia că cea mai bună perioadă e în august. Așa s-a întâmplat și în acest an. De ce am menționat aceasta? Deoarece la prima vedere pare că sunt două evenimente suprapuse, dar organizate diferit.

Eu am fost la ”Congresul Diasporei” și au fost niște lucruri care pe mine m-au deranjat. În primul rând, am văzut foarte mulți polițiști, care stăteau afară. La un moment dat, am ieșit ca să dau un telefon și am intrat într-o odaie, în care se aflau tot polițiști. De asemenea, în sală am identificat după comportament tot polițiști, dar îmbrăcați în civil. Te uitai la ei și înțelegeai că ei nu sunt din diasporă. Pe mine această situație m-a pus pe gânduri, deoarece nici eu, nici colegii mei din diasporă, nu suntem infractori și nu înțelegem de ce a fost nevoie de atâta poliție.

Un al doilea lucru care m-a deranjat. Am așteptat cu multă atenție panelurile de discuții cu reprezentații Comisiei Electorale Centrale (CEC) și Ministerului Afacerilor Externe. Interesul era legat de faptul că în luna iunie curent a fost înaintată o lege privind drepturile alegătorilor din diasporă. O lege pe care Parlamentul a trimis-o la Guvern, ca acesta să dea avizul, iar legislativul a trimis-o la CEC. Ei, uite că la această sesiune, de care vorbeam mai sus, eu am întrebat reprezentanții CEC, dacă ei au de gând să dea aviz pozitiv la această lege. Răspunsul a fost unul evaziv, iar Alina Rusu, președinta CEC, mi-a zis că organizația nu poate da aviz nici pozitiv, nici negativ la lege, sau că aceasta nu este de competența Comisiei. Practic, am primit drept răspuns aceleași ”povești”, pe care le auzim deja de doi ani.

Acesta a fost un exemplu în plus, care ne convinge că noi trăim în două realități diferite - pe de o parte cetățenii din diasporă, care se aflau în sală, și autoritățile, care se aflau în fața acestora. Nu ne-a rămas decât să ieșim de la acest eveniment din nou dezamăgiți.

În ultimul timp, unii analiști afirmă tot mai des că diaspora, în special cea plecată în Vest, ar fi o susținătoare a partidelor de opoziție. Aceasta a dus la neînțelegeri din partea actualei guvernări și cetățenii activi de peste hotare. Este diaspora un factor care ar putea aduce schimbarea în țară?

Eu am impresia că toți au plecat de acasă nu de voie bună, din varii motive, fie pentru studii, fie că nu aveau de lucru sau salarii decente. Pe de altă parte, o mare parte din cei plecați nu sunt integrați în societățile în care trăim și oricum păstrăm acel atașament față de țară. Aceasta se demonstrează prin volumul de remitențe trimise acasă, prin călătoriile dese pe care le facem în Moldova, prin proiecte, cum este Migrație și Dezvoltare Locală, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin care se preconizează realizarea proiectelor socio-economice cu ajutorul diasporei în 40 de localități. Acest atașament spune despre un singur lucru - că o parte din cetățeni ar dori să se întoarcă acasă, fie temporar sau chiar permanent. Aceasta explică și faptul că diaspora votează preponderent partidele de opoziție, iar prin aceasta ei își pregătesc revenirea acasă. Eu, de exemplu, am votat pentru partidele de opoziție, deoarece cred că corupția este cea mai mare problemă din țară.

Să vorbim despre revenirea diasporei. Pe 26 august se anunță un protest mare, la Chișinău, a partidelor de opoziție, care au chemat activ cetățenii plecați peste hotare să revină acasă. Dacă facem o paralelă cu acțiunile violente ale jandarmeriei de la București, există temeri ca acest scenariu să se repete și la protestele din Chișinău?

O să vă dau un exemplu. S-au creat niște celule în diasporă numite ”Free Moldova”. Eu împreună cu alți colegi din Londra facem parte dintr-o asemenea celulă. Noi înțelegem perfect că structurile de forță sunt ultima piesă a regimului actual. Aș vrea să menționez câteva momente.

Primul: Cu câteva săptămâni în urmă a fost instalat un panou în Chișinău, pe care era scris: ”Slujesc țării și poporului, nu dictatorului”. Acesta a fost adresat poliției. După ce acest panou a fost instalat seara, iar dimineața a fost dezinstalat printr-un simplu telefon dat la compania de publicitate, care a fost rugată insistent ca acest panou să fie scos. Acest exemplu ne demonstrează că presupunerea noastră privind controlul politic asupra organelor de forță este unul adevărat.

Doi: Colegii mei din Londra au venit cu ideea să-i convingă pe polițiști să treacă de partea protestatarilor. Astfel, ei deja au inițiat un proiect, în cadrul căruia au cumpărat 4-5 mii sticle de apă pe care vor fi lipite niște abțibilduri cu mesaje motivaționale și care vor fi date polițiștilor. Noi nu știm dacă ei vor accepta, dar va fi un mesaj de bunăvoință pentru polițiști, prin care vrem să le demonstrăm că noi suntem de partea lor și că ei trebuie să fie de partea noastră. Totuși, din câte am înțeles și de la organizatori, deja se duc treninguri și vor fi împărțite pliante despre cum se organizează un protest non-violent.

Vorbind despre schimbarea sistemului electoral și despre viitoarele alegeri, care sunt principalele nemulțumiri și revendicări ale diasporei?

La unul din off-line-urile ”Adoptă un vot” noi am adoptat o rezoluție. Astfel, prima revendicare a fost anularea sistemului electoral mixt. Acesta este în detrimentul diasporei, deoarece un vot al unui cetățean din diasporă valorează jumătate din votul unui cetățean aflat acasă. De asemenea, un candidat din diasporă nu are șanse, deoarece el nu poate primi finanțare din sursele câștigate în afară, ci trebuie să primească finanțare din Chișinău. Un alt argument ar fi că acest sistem nu a fost acceptat de partenerii de dezvoltare. Dacă totuși se va merge pe acest sistem mixt, atunci noi mai avem alte revendicări. Prima este introducerea a două tururi de votare, deoarece alegerile într-un singur tur ar avantaja partidele care nu sunt de orientare pro-europeană. O altă revendicare este implementarea proiectului de lege, care conține mai multe revendicări cum ar fi: să putem vota două zile în diasporă, să putem vota în baza buletinului de identitate, să putem finanța partidele politice etc. Și ultima revendicare era legată de faptul ca partidele de opoziție să meargă în alegeri într-un singur bloc. Cu părere de rău, doar ultima revendicare a fost îndeplinită parțial.

Demult se vorbește despre rolul și revenirea cetățenilor din diasporă. Ce ar trebui să se întâmple în R. Moldova, ca o parte din cei plecați să se întoarcă acasă și să contribuie la consolidarea unei societăți puternice?

Fiind crescut de ceva timp în diasporă, la fel ca și alți conaționali, nu cer de la guvernanți să creeze locuri de muncă sau să ofere toate condițiile, ca să ne întoarcem acasă. Singurul lucru pe care eu personal vreau să îl văd este determinarea autorităților de a lupta cu adevărat cu corupția. Semnalele care ar spune că guvernarea face ceva în această luptă va fi atunci când eu am să îl văd pe Ilan Șor, Plahotniuc sau alte persoane de decizie, care au stat la baza furtului din sistemul bancar, la închisoare. În momentul în care noi vom avea un stat de drept, în care legile se respectă, nu mai este nevoie de altceva. În așa situație poți deschide o afacere, poți crea locuri de muncă, deoarece n-o să mă tem, că dacă cineva îmi încalcă un drept, nu va fi pedepsit, iar eu nu voi fi apărat. Acesta este unicul lucru care m-ar face să mă conving să revin acasă.

Noutăţile partenerilor

comentarii: