image
Sursa foto: Facebook

Cine va guverna țara în următoarele 6 luni și a cui va fi responsabilitatea politică?

Moldova are nevoie de alegeri parlamentare anticipate. Este absolut evident pentru toată lumea și cel puțin declarativ se poziționează în favoarea acestei idei chiar și majoritatea absolută a celor care se află astăzi în Parlament. Doar că de aici încep problemele. Alegeri anticipate nu pot avea loc foarte curând, nu mai degrabă de 5-6 luni chiar, iar în plină criză economică și sanitară acest stat trebuie guvernat. Și e nevoie de o guvernare net superioară celei pe care am avut-o în ultimul an.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a ieșit astăzi cu două scenarii privind desfășurarea alegerilor anticipate. Spune el că un scrutin parlamentar anticipat ar putea avea loc cel mai devreme la 25 aprilie, în varianta în care Ion Chicu demisionează la 24 decembrie, iar Parlamentul respinge de două ori încercările de a vota un nou Guvern.

Al doilea scenariu prezentat de Litvinenco ar include o formulă prin care un candidat la funcția de premier nu este înaintat/Parlamentul nu se convoacă în ședință timp de 3 luni. În această variantă, parlamentarele ar avea loc cel târziu la 27 iunie.

Scenariile au ambele dreptul la viață, deși al doilea mi se pare mai degrabă SF.

Ambele însă nu conțin un răspuns la o întrebare extrem de importantă: cine guvernează Republica Moldova până la 25 aprilie sau 27 iunie?

Cumva ne permitem să stăm cu un Guvern interimar o perioadă de la 4 la 6 luni? Și mai grav, un Guvern interimar format în continuare din consilierii lui Igor Dodon, cu o majoritate conjunctarală, bazată pe interese, formată în Parlament?

Cum va intra Moldova în anticipate, în condițiile în care opoziția deja tot semnalează faptul că de la anul există riscul chiar să nu mai fie plătite elementarele salarii ale bugetarilor?

Ce se întâmplă cu criza sanitară, lăsată în continuare în grija unui Guvern care a gestionat-o criminal până astăzi? O lăsăm în continuare pe Dumbrăveanu, cea care ne-a adus în pragul acestui dezastru? Continuăm cu aceeași strategie, de a testa cel mai puțin din Europa, pentru a afla doar cine s-a mai îmbolnăvit sau decedat?

Cine negociază cu FMI, în condițiile în care un acord cu această instituție este extrem de important? Cine ar reprezenta Moldova, timp de jumătate de an la București sau Bruxelles și la nivel executiv, nu doar politic? Pentru că susținerea europeană va fi vitală în aceste luni.

Își permite Maia Sandu să coabiteze cu un Guvern interimar format din consilierii lui Dodon încă jumătate de an? Cum ar fi asta posibil, în condițiile în care acest cabinet de miniștri s-a dovedit a fi, după cum a spus-o chiar Maia Sandu, cel mai neprofesionist din istorie?

Și să admitem că se merge în anticipate cu unul din aceste două scenarii? Cam ce scor ar obține dreapta în mai iunie 2021, la mai bine de jumătate de an după valul extraordinar de entuziasm creat de victoria Maiei Sandu în prezidențiale? Entuziasm însoțit totuși și de mari așteptări.

Pentru că o astfel de formulă aduce cu ea mari riscuri. Inclusiv de sabotaj a președintelui din interiorul unui Guvern format din astfel de persoane.

Este cert că Moldova are nevoie de parlamentare anticipate cât mai curând, iar orice încercare de a mai crea vreo majoritate în actualul Legislativ este nesănătoasă. Dar statul are cel puțin la fel de mare nevoie să fie guvernat decent până atunci. Iar acest lucru nu poate fi posibil cu echipa de consilieri ai lui Dodon, mai ales din postura interimară.

Iar cei aproape un milion de oameni care au votat-o pe Sandu președinte așteaptă și soluții de la ea. Una dintre ele ar fi numirea unor miniștri în actualul Guvern, agreați de Maia Sandu și echipa sa. Iar după numirea acestora, Chicu să demisioneze și funcția de premier interimar până la anticipate să fie preluată de unul dintre miniștrii propuși de președinte.

Pentru că așa sau altfel, responsabilitate pentru felul în care vor decurge lucrurile în Republica Moldova va purta și Maia Sandu. Iar formule bune nu prea există. Există doar proaste și foarte proaste.

Cea mai proastă este însă cea în care toată lumea să-și decline orice responsabilitate pentru guvernare. Iar la cum arată acum lucrurile, tocmai această variantă se prefigurează.

Noutăţile partenerilor

comentarii: