image
Sursa foto: Nadejda Roșcovanu

Ala Nemerenco: „Să oferi unui medic doar 500 de lei brut pentru un salariu de 5.000 lei e puțin mai mult decât nimic”

În Bugetul Fondului de Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală pentru anul 2020 au fost preconizate cu 272 milioane 763 mii lei mai mult decât în 2019, strict pentru majorarea salariului medicilor de familie și întregului personal medical din medicina primară.

Actuala conducere a tăiat circa 186 milioane lei, redirecționându-i spre servicii spitalicești sau alte servicii. Și asta pentru că actuala guvernare vrea să mențină salariile mizere, astfel ca personalul medical să fie nevoit să accepte plăți de la pacienți, iar acceptându-le, să devină șantajabili și controlați, susține fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco.

- Dna Nemerenco, dorim să vă întrebăm cum comentați Proiectul de Hotărâre pentru majorarea salariilor personalului medical care a fost propus de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru dezbateri publice.

- Susțin și voi susține orice proiect de majorare a salariilor personalului medical, indiferent de cine este propus. Există, însă, câteva nuanțe asupra cărora aș dori să mă expun. Majorarea salariului cu doar 10% nu poate fi considerată nici de cum un factor motivațional serios, capabil să influențeze decizia personalului medical de a nu abandona sistemul. Astfel de majorări s-au făcut pe parcursul anilor și nu au avut nici un impact serios – cadrele au continuat să plece în același ritm. Să ne amintim de reacția puternică de indignare a personalului medical în 2018, atunci când s-a anunțat o majorare de salariu de doar 3%.

În condițiile actuale să oferi doar 500 lei brut pentru un salariu de 5000 lei e puțin mai mult decât nimic. Majorarea salariului trebuie să fie una considerabilă și motivantă. Și declar cu toată responsabilitatea - sistemul de sănătate posedă acești bani, aceștia fiind cheltuiți absolut ineficient sau fraudați, ceea ce este și mai grav.

A doua greșeală pe care ar putea s-o facă ministerul este faptul că cheltuielile necesare vor fi acoperite din contul și în limita mijloacelor contractate de către instituțiile medico-sanitare publice cu Compania Națională de Asigurări în Medicină și deoarece anul bugetar a început, vor fi necesare contracte adiționale cu fiecare instituție. La majorările din anii trecuți nu au fost acoperite cu exactitate toate cheltuielile de personal, ce a pus ulterior mai multe spitale raionale pe butuci falimentari anume din cauza datoriilor formate la salariu, ce le tot cară din 2017 și care, ca un bulgăre de zăpadă, au crescut de la un an la altul, spitalele nefiind în stare să le facă față, având și o infrastructură veche, fond de paturi nerevăzut de ani de zile, cheltuieli mai mari decât venituri, datorii la medicamente și întreținere. Mai mulți deputați cunosc câte acțiuni au fost încercate în vara-toamna 2019 ca să salvăm aceste spitale.

- Ce ați putea comenta la declarația ministrei Dumbrăveanu într-un interviu precum că majorarea plății pentru gărzile de noapte pe care ați realizat-o Dvs în octombrie 2019 nu se bucură de aprecieri în rândul medicilor?

- Mi-e greu să înțeleg aceste declarații din partea unui ministru. Ar fi bine ca echipa de notorietăți și medicii cu experiență care vine cu obiecții și la care se face trimitere să se informeze asupra definiției internaționale a muncii de noapte și cum se realizează remunerarea pentru ture în întreaga lume, dar și să se documenteze despre mecanismele existente de salarizare a personalului medical în lume. Argumentul precum că majoritatea intervențiilor chirurgicale, în special cele complexe, sunt efectuate pe timp de zi, denotă faptul că acești critici nu cunosc prea multe despre salarizare, și nici că în lume nu există medici de zi și de noapte, așa cum e pe la noi. A avea chirurgi de zi și chirurgi de noapte e un lux pe care nici țările bogate nu și-l permit, deoarece această divizare înseamnă pierderea unui șir de abilități practice la cei care muncesc doar noaptea și investiții ineficiente în formarea personalului medical, ca să nu vorbim aici despre calitatea joasă a serviciilor medicale care reiese din așa management.

Iar dacă discutăm fără pierdea, în multe spitale, accesul la operații, săli de operații și echipamente îl au doar aceste „notorietăți”, medicii tineri fiind nevoiți să facă doar ture de noapte, astfel pierzând abilitățile câștigate pe băncile facultății și în alte instruiri. Un grup de medici au venit în audiență să-mi relateze cum directorul instituției a încuiat echipamentele chirurgicale noi primite din motiv că el nu posedă competențe pentru a le folosi, iar medicii tineri care le au, ar putea sa-i facă concurență și să-l depășească.

Apropo, România a demarat procesele de mărire a salariilor în 2016 și a început tot de la plata pentru gărzi, remunerarea crescând tocmai cu 90%. De exemplu, plata pentru garda unui medic primar crescuse atunci cu circa 1000 RON (200 euro), iar pentru zilele de sărbători și odihnă - cu 1667 lei brut (350 euro). Lucram în Ministerul Sănătății din România și nu auzisem nicio indignare cu privire la mărirea plăților. Am lucrat personal cu echipa ministerului la acele calcule și țin minte că Președintele Sindicatelor era prezent pentru negocieri în fiecare zi la minister. Și nicio persoană notorie nu și-a expus obiecțiile... Aceasta cred că e diferența la noi – cei care nu au făcut nicio gardă în viața lor se dau cu părerea și decid soarta medicilor care sunt stâlpii sistemului.

În toamna lui 2019, prin majorarea plăților pentru gărzi, de fapt, am pus temelia unui plan strategic de majorare continuă și semnificativă a salariilor personalului medical. Am început-o cu gărzile, fiindcă așa spun manualele și experiența altor țări și pentru că există motive importante. Primul - lipsa critică a personalului medical calificat în noapte, din cauza plecării masive din sistem sau a refuzului de a efectua gărzi. Al doilea motiv - arderea profesională pe timp de noapte cu o intensitate mult mai înaltă și răsfrângere asupra sănătății cadrelor medicale.

Cunoaștem că în urma majorării plăților pentru gărzi, în această toamnă salariile lunare la unele categorii de medici au crescut cu mii de lei, ajungând și la 25-27 mii lei pentru reanimatologi-anesteziologi, 13 mii pentru medicii din UPU-ri, 11 mii lei - pentru felcerii sau asistenți medicali de pe ambulanțe. Scopul meu a fost de a diviza aceste majorări pe categorii, ca să putem să creștem esențial salariile și într-un an și jumătate - doi să realizăm pentru medici un salariu net de minim 20 mii lei și pentru asistenți medicali – 14 mii lei. Cu acest scop am inclus în Bugetul Fondului de Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală pentru anul 2020 cu 272 milioane 763 mii lei mai mult decât în 2019 doar pentru contractarea instituțiilor de asistență medicală primară. Actuala conducere a tăiat circa 186 milioane lei, redirecționându-i spre servicii spitalicești sau alte servicii. Acești bani au fost planificați strict pentru majorarea salariului medicilor de familie și a întregului personal medical din medicina primară, ce trebuia fi realizat din 1 ianuarie 2020, deci, a fost planificată o majorare esențială. Și tot așa ar fi urmat mai departe și în celelalte domenii.

- Care este astăzi salariul mediu al unui lucrător medical?

- Nu dețin datele pentru 2019, probabil încă nici nu sunt calculate. Pentru 2018 salariul mediu pentru medici a constituit 7822,5 lei și pentru personalul medical cu studii medii de specialitate - 5211,0 lei (pentru comparație salariul mediu pe economie în 2018 a fost de 6446,4 lei). Dacă e să luăm în vedere faptul că un medic învață 9 sau 11-12 ani în comparație cu 4-5 ani pentru alte profesii cu studii universitare, diferența de 1376,1 lei este una absolut nesemnificativă.

Pentru comparație, să vedem care au fost majorările de salarii din România realizate recent. În 2018 salariul unui medic rezident din anul I era 5700 RON (1200 euro), crescând pe parcursul studiilor de la an la an, salariul unui medic specialist – 9900 RON sau circa 2000 euro și a unui medic primar – 12500 RON sau 2600 euro, acestea fiind salariile fără sporuri, plată pentru gărzi sau alte bonificații. Un asistent medical debutant cu studii superioare își începe activitatea cu 3950 RON sau circa 800 euro. Condițiile nocive se plătesc în România cu un spor de până la 85% spre deosebire de noi, unde acest spor reprezintă o sută-două de lei pe lună. Iată anume în acest domeniu Sindicatele ar trebui să se manifeste și să insiste, și nu prin prezența în diferite concursuri. Medicii români mai primesc o indemnizație anuală pentru hrană de 3800 RON (800 euro) și tichete de vacanță de 1900 RON (400 euro). Într-un spital județean, salariile de bază ale medicilor variază între 5.700 RON (1200 euro) și 20.237 RON (4230 euro) în funcție de specialitate.

- Ați avea careva recomandări referitor la salarizarea personalului medical?

- Salariul este unul din factorii principali în luarea deciziei de a părăsi sistemul medical și nu poate fi privit ca o monetă de schimb pe care o arunci din când în când sub influența factorului politic. Salariul formează demnitatea unui profesionist prin libertatea pe care acestea i-o oferă și dacă dezamăgirile îi vor depăși așteptările, atunci medicul sau asistentul medical va pleca. Majorarea salariului nu poate fi privită prin prisma „nu avem de unde mai mult”, dar „de unde găsim mai mult”. Salariul nu trebuie privit simplist, doar ca un instrument de plată: salariul este o componentă esențială în relația medic-pacient, în formarea respectului față de personalul medical, reducerea plăților neformale, creșterea calității serviciilor și a satisfacției personalului și pacienților și în crearea unui mediu de comunicare mai prietenos și mai puțin ostil. Faptul că noua guvernare iar se ocupă ca și precedentele cu reparații cosmetice ale salariului denotă faptul că probabil există o politică pe care eu nu o cunosc – menținerea unor salarii mizere, astfel ca personalul medical să fie nevoit să accepte plăți de la pacienți, iar acceptându-le, să devină șantajabili și astfel, controlați. Din acest motiv probabil societatea medicală de la noi nu se revoltă. În orișicare altă țară, cu așa salarii ar fi fost o altă situație. Probabil cunoașteți din presă acțiunea publică a medicilor letoni „O zi fără medic” din noiembrie 2019 prin care s-a pus presiune pe Guvern la formarea Bugetului (pentru informare un medic în spital în Letonia are un salariu mediu de 2500 Euro).

Eu le doresc colegilor mei mai multă perseverență, succese și sper să ajungă cât de curând să-și recapete dreptul de a fi plătiți după merit.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: