image
Sursa foto: oficial.md

Încotro? // Oazu Nantoi

Editorial de analistul politic Oazu Nantoi, pentru Cotidianul

Nu! Nu este sincer Igor Dodon, când încearcă să se erijeze într-o persoană fidelă lui Putin! Iată, de exemplu, în Rusia ce se întâmplă când Putin urcă pe schiurii de munte?! Corect! – imediat, toată lumea – gubernatori, miniștri, senatori, sfidând riscul de a-și frânge gâtul, îi urmează exemplul!

Pe când Dodon ”al nostru”, cu camarazii săi bine hrăniți din PSRM, se distrează cu un fel de ”hiking ortodox” pe muntele Atos. Și, în loc să-i urmeze exemplul lui Putin măcar practicând Judo, – cu flexibilitatea doar n-are probleme, se declară Președinte al Federației de Șah (?!) Nu e serios!

Plahotniuc, în acest sens, este mult mai ”congruent” aș fi spus cu judocanul Putin, cu ”Federația K1” a lui. De, Judo e nițel mai sofisticat în raport cu kickboxing spune lumea. Unii chiar găsesc ceva filozofie în acest gen de lupte marțiale, pe care pseudo-umanismul fățarnic l-a redus la o disciplină sportivă banală. Pe când în ”K1” al lui Plahotniuc e mai simplu – îi dai în cap cu piciorul adversarului! Fără nici o filozofie! Care-i problema? – creierii oricum sunt plecați din țară!

Și totuși, probabil există situații neunivoce și-n ”K1” al nostru – nu m-am consultat cu deputatul Constantin Țuțu, care, ca și Olaf Palme, a devenit un apostol al valorilor social-democrate, dar, îmi dau seama că și-n ”K1” există cel puțin două variante de finalizare a luptelor – ”knockout”, când unul din competitori rămâne lat și este evacuat cu targa. Or, dacă ambii adversari rămân în picioare, atunci rămâne cealaltă – arbitrul ridică mâna unuia din cei doi și-l declară învingător în baza punctajului acumulat!

Revenind la ticăloșenia politică din RM – varianta cu ”knockout” pentru regimul lui Plahotniuc ar fi însemnat ”mersul până la capăt”, la 26 august, de exemplu.

Totodată, plimbându-mă pe strazile Chișinăului, văd tot ce-ți bucură ochii, – și domnișoare frumoase și autoturisme luxoase. Însă, la nici o terasă, spre deosebire de Campionatul Mondial la fotbal, n-am văzut să se retransmită on-line protestele de la București. N-am auzut să se discute drama trăită de Oleg Sențov, aniversarea invaziei în Cehoslovacia din august 1968, sau, măcar, – despre eventualul impact al preconizatei viziete lui Kiril Gundeaev asupra homosexualismului în RM.

Nimic, – nici cristalizarea celor trei criterii ai situației revoluționare formulate de Lenin, nici contaminarea cu spirite revoluționare de peste Prut. Cu rugeolă și festa porcină – cât doriți! Cu ”spirite revoluționare” – nu! Fie că avem imunitate la acest virus, fie că la noi perioada de incubație e alta și, eventual, trebuie de așteptat până va fi tras vinul de pe drojdii.

Prin urmare, n-are nici un rost să ne supărăm pe oglindă dacă se va constată, la 26 august, că ”mersul până la capăt” se va reduce la un miting simpatic, cu cuvântări fulminante, scandări inspirate și … cam atât.

Or, aceasta înseamnă că ne rămâne calvarul luptei pentru ”punctajul acumulat” în cadrul alegerilor, preconizate pentru 24 februarie 2019.

O, parcă văd cum mai multă lume-mi sare în cap! Cum așa?! Deoarece și regulile în kickboxingul politic moldovenesc sunt dictate de cei, care n-au de gând să le respecte, și arbitrii tot de ei sunt măsluiți!

Sunt de acord. Dar am și eu o întrebare – o altă variantă, a treia, există? Dacă cineva, din cei rămași în RM, o cunoaște – luminați-ne mințile, vă rog.

În așteptarea acestor variante, mai optimist-patriotice, aș vrea să atrag atenția la faptul că și factorul extern ar putea influența atât procesele politice interne, precum și evoluțiile de după alegeri.

Cu România-vecină mă limitez doar la constatarea, că e puțin probabil ca în ea să se întâmple ceva ieșit din comun până la finele anului 2018. Prin urmare, cu începere de la 1 ianuarie 2019, Liviu Dragnea o să-l protejeze pe Planotniuc pornind de la președinția României la Consiliul UE și va demonstra, cu lux de amănunte, europenilor naivi, creduli și (nițel) indiferenți, că alegerile din 24 februarie au fost ”libere și corecte”, și că poporul suveran al RM i-a trimis la gunoiște politică pe toți țipălăii (finanțați de Veaceslav Platon), care încercau să pună la îndoială reformele europene, realizate de PDM!

Mult mai complicată e situația în Est, și vreau să încep cu Ucraina vecină. Aici vreau să precizez – nefiind un patriot de profesie, eu demult am ajuns la concluzia că RM ca stat (încă) mai există grație faptului că la Est, între noi și Rusia, este amplasată Ucraina.

Ca să nu lungim vorba – dacă, în primăvara anului 2014, ar fi fost realizat proiectul ”Novorossia”, atunci ostașul rus deja ar fi fost pe malul stâng al Prutului, și nu a Nistrului. Cel puțin, ”ai noștri” – Igor Dodon, Irina Vlah și mulți alții, au făcut totul pentru ca acest scenariu să fie realizat, – cu ”referendumul” din 2 februarie 2014 și cu ”Republica Budjak”, proclamarea căreia, inclusiv pe o parte din teritoriul regiunii Odesa, era programată pentru 28 iunie 2014 ( nu numai ”unioniștii” țin la simbolismul lor!).

Însă, s-a îmtâmplat ca voluntarii ucraineni, sacrificându-și viețile lor pe fundalul paraliziei statului corupt și degradat, au oprit realizarea acestui scenariu, și, fără ca să merităm, ne-au salvat și pe noi.

Pentru ca la ”noi”, la 22 martie 2015, Iruna Vlah să fie impusă, printr-un asalt agresiv și obraznic al propagandei ruse, în calitate de Bașcan al UTA Găgăuze. Iar Igor Dodon, la 13 noiembrie 2016, să fie promovat de Vladimir Plahorniuc – luptător cu tancurile lui Putin, în funcția de Președinte ”al tuturor moldovenilor”.

Să revenim la ”scutul” nostru, Ucraina,– anul 2019 în Ucraina va fi unul electoral. Primul tur al alegerilor prezidențiale urmează să aibă loc la 31 martie 2019, iar alegerile în Rada Supremă de legislatura a IX – la 27 octombrie 2019.

Totodată, este absolut clar că regimul lui Putin nici pentru o secundă nu oprește ”războiul hibrid” împotriva Ucrainei, urmărind același scop de a o incorpoara în proiectul său neo-imperial. Ceea ce înseamnă că regimul lui Putin va face totul pentru ca alegerile din Ucraina să se soldeze cu un rezultat confortabil pentru el, iar agentura rusă din RM, la momentul oportun pentru Putin, va fi impusă să-și exercite rolul prescris de Kremlin în realizarea scenariului de subjugare a Ucrainei.

Nu, Putin nu-și propune drept scop triumful rectiliniu al ”dodonismului” în versiunea ucraineană la ambele scrutine. Consider că Putin dorește ca Ucraina să se aleagă cu un Președinte slab – fără sprigin în Rada Supremă, care, la rândul său, urmează să fie fărâmițată, antagonizată și manipulată de Putin prin ”dodonii” locali.

Această stare de ”haos dirijat” de Putin va compromite și cele modeste rezultate obținute în Ucraina în lupta cu corupția, va favoriza radicalismul destructiv, va demoraliza societatea ucraineană care deja dă semne evidente de oboseală în legătură cu starea de război continuu, și de fluxul de sicrie de pe linia frontului. Pe când Putin nu are porbleme nici cu ”carnea de tun”, nici cu alimentarea acestui război prin cele circa 400 km de frontieră cu Ucraina, contralate de el.

Pentru noi, cei din RM, Ucraina vecină este un fel de Terra Incognita. Prin urmare, n-am de gând să vă tălmăcesc cine sunt Victor Medvedciuc sau Sveatoslav Vakarciuk. Care sunt șansele lui Piotr Poroșenko de a trece în turul doi, și care este traiectoria politică a Iuliei Timoșenko – lidera simpatiilor ucrainenilor la moment. Și de ce preconizata apariție a Oxanei Marcenko – soției aceluiași Victor Medvedciuk, în cadrul unui show TV la canalul ”1+1”, este percepută drept un element al luptelor electorale din toamna anului 2019.

N-are rost, deoarece noi mai bine suntem informați despre cele întâmplate cu vulcanele și urșii din Kamceatka, de exemplu, decât despre situația în Vinița sau chiar Cernăuți.

Și totuși, circa 60% din ucraineni la moment nu știu pentru cine să voteze la alegerile prezidențiale, pe când situația cu alegerile în Rada Supremă e și mai confuză. Așa că Putin are destule șanse să-și atingă scopul (haos dirijat de el) continuând să-i ucidă pe ucraineni pe linia frontului și contribuind, pe diferite căi, la pătrunderea ”dodonilor” locali în Rada Supremă în special.

În paralel, Dmitrii Kozak ”va avea grijă” de alegerile din 24 februarie 2019 din RM. În acest caz Putin va avea nevoie de o majoritate care va fi angajată în scenariul de ”soluționare pașnică a conflictului Transnistrean” – prezentat ulterior drept un ”precedent de succes”, demn de a fi aplicat și în cazul teritoriilor din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei.

Cu regimul din Transnistria – probleme nu-s, dacă holdingul ”Sheriff” va obține garanții pentru businessul lor. Cel puțin, prin votarea în Parlamentul RM a ”reformei fiscale” Plahotniuc le-a trimis celora de la Tiraspol un mesaj clar – puteți să vă spălați banii! Faza a doua – cu transformarea RM ”reîntregite” într-o S.R.L comună, va fi legalizată prin semnătura lui Putin, venit cu această ocazie la Chișinău.

Cu UTA Găgăuză – la fel. Despre Irina Vlah nici nu face de pomenit. În paralel, în perspectiva federalizării, la 11 august 2018, la Comrat, Nicolae Dudoglo convoacă Congresul ”Uniunii popular-patriotice a Gagauziei ”Devlet”” (Țară; Stat). Lăsând la o parte întrebarea nepoliticoasă privind sursa de finanțare a acestui Congres, e cazul să menționăm doar un moment din biografia bogată a lui Nicolae Dudoglo – la 18 mai 2017, Nicolae Dudoglo – deputat PDM și colega cu Plahotniuc de pe atunci, era foarte mândru de faptul că s-a înțeles ca 10 tineri din UTA Găgăuză să devină killeri fideli al lui Putin, fiind înrolați în ”Școala de Suvoroviști” de la Tiraspol. Asta e – mai ceva ca Cornel Dudnic!

Putin, la rândul său, știe să aștepte, – n-a fost acceptat de către Voronin la Chișinău la 25 noiembrie 2003 cu semnarea ”Memorandumului Kozak” – care-i problema? – așteptăm rezultatul alegerilor ”libere și corecte” din 24 februarie 2019, și vom fi aclamați de Plahotniuc și Dodon – urmașii lui Voronin!

Pentru Plahotniuc va fi o onoare să-l întâmpine pe Putin, cu Vadim Krasnoseliskii și Irina Vlah în planul doi, în aeroportul, controlat de el, cu fete frumoase (aici tac…) într-o zi frumoasă de toamnă a anului 2019!

Occidentul va fi nevoit să-l aplaude pe Putin, care va ”aduce pacea pe malurile bătrânului Nistru” – care-i problema, după ce l-au acceptat în această calitate în Siria?! Pentru ca ulterior, același scenariu să fie impus Ucrainei epuizate, demoralizate și derutate prin ”statutul juridic special” al teritoriilor din Donețk și Lugansk!

În fond, în cazul realizăriii unui asemenea scenariu, la București, de exemplu, nu se va întâmpla nimic ieșit din comun – Guvernul Vioricăi Dăncila va anunța un tender pentru reamenajerea cu sârmă ghimpată a frontierei cu RM de-a lungul ”râului de lacrimi”. Iar acest tender lesne ar putea fi câștigat de vreo companie din Teleorman. Pe când România – în calitate de stat-partener strategic al SUA, va obține un motiv în plus să ceară finanțare suplimentară pentru contracararea pericolului ce va veni din partea RM (”celui de al doilea stat românesc”), devenit o extensiune a imperiului lui Putin. Și totuși – vameșii și grănicerii români vor fi impuși să învețe și limba rusă. De, ”limba de comunicare interetnică”, în special – între contrabandiști.

Din RM vor pleca ultimii, din categoria celora pentru care contează acelaș Art.1 (3) din Constituția RM, și nimeni, din cei bine dispuși ce stau la terase, nu se vor repezi să-i urmeze exemplul lui Jan Palach, care și-a dat foc, la 19 January 1969, în semn de protest împotriva invaziei trupelor din Tratatul de la Varșovia în Cehoslovacia!

Cam atât. Am scris mult – nici academic, nici patriotic, și fără mult optimism. Aștept să fie fiu contrazis de cele întâmplate la 26 august 2018.

P.S. Știința nu spune nimic despre viteza propagării sunetului în răhatul politic moldovenesc. Totuși, la mine au ajuns ceva ecouri cum că fanteziile mele despre ”mersul până la capăt” au fost luate în serios! Din această cauză chiar s-a observat o reducere simțitoare a rezervelor de scutece din dotarea Fundației Edelweiss!

Cu acest prilej pot spune doar una – relaxați-vă, domnilor! Constituția RM, necitită de voi, e mult mai instigătoare în acest sens (același Art.1 (3), de exemplu).

Eu doar am menționat, că e vorba de ”Fantasy Fiction”. Or, dacă cineva se simte cu musca pe căciulă – asta deja deja nu e problema mea.

Și mai am o rugăminte, pur personală, – dacă veți decide să plasați pe Internet vreo un filmuleț (18+) cu comentariul cum că ”Oazu Nantoi, pretinsul ideolog al lovituturii de stat, face sex cu agentul rus de influență”, – rog să fie respectat un singur moment, – ca ”agentul rus de influență” să seamăne cu Alina Kabaeva de prin 2000 – să fiu invidiat inclusiv de ”unionști”!

Oazu Nantoi,

Cotidianul.md

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: