image
Sursa foto: Daniela Hariton Psihoterapeut // arhiva personală

Psihoterapeut: „În ultimii ani, lucrătorii medicali suferă de ardere emoțională, există o mare rată de suicid printre ei”

Psihologul–psihoterapeut și coachul Daniela Hariton consideră că depresia este considerată boala secolului XXI din cauza creșterii semnificative a calității vieții, oricât de paradoxal ar suna acest fapt. Potrivit studiilor, o persoană de succes are formate din copilărie două capacități de bază: capacitatea de înțelegere și autoreglare emoțională. Mai multe despre secretele psihologiei și problemele interioare ale omului modern, aflați din acest interviu.

- Ce înseamnă pentru dvs psihologia?

- Pentru mine psihologia este știința despre oameni, cu oameni și pentru oameni. Este vocația în care m-am regăsit și meseria pe care o practic cu drag pentru suflet și din suflet, primind totodată plăcere prin faptul că pot fi de ajutor celor care se deschid către o colaborare frumoasă împreună. Experiența mi-a confirmat faptul că rănile sufletești se vindecă cel mai bine în cadrul unor relații sănătoase, drept exemplu de funcționare potrivită unei vieți calitative.

- E un act de curaj ca cineva să recunoască faptul că are o problemă și să meargă de bună voie la specialist. Cu ce probleme vin oamenii cel mai des?

- Pandemia a forțat semnificativ statistica în ceea ce privește sănătatea mintală, astfel cele mai frecvente solicitări țin de atacuri de panică, frica de îmbolnăvire sau de moarte, neliniștea permanentă însoțită de gânduri urâte, epuizarea și lipsa plăcerii din activități, pierderea sinelui știut și căutarea regăsirii felului de a fi de odinioară, multă culpabilitate ori trăiri care nu pot fi explicate și înțelese.

- În ce măsură este afectat un psiholog de sursele de tensiune din viața clientului?

- Bineînțeles, un bun psiholog trebuie să aibă un mare grad de empatie dozată moderat pentru fiecare solicitare. La psiholog se ajunge târziu, din păcate. Așa e omul în cultura noastră - învățat să se pună pe sine pe ultimul loc, iar asta își lasă adânc amprenta. Astfel persoanele deseori au așteptări mari de la procesul terapeutic, dar răbdare și voință mai puțină. Cu cât e mai puțin deschis clientul către recomandări și e atitudinea mai iresponsabilă față de cadrul organizatoric, cu atât mai greu vin rezultatele și cu atât mai puțin durează. Astfel terapeutul lucrează ca un automobil care e forțat să meargă cu frâna trasă. După astfel de rezistențe eu, în calitate de specialist, am nevoie de recuperare fizică și emoțională prin activități de relaxare, ori energizare, după caz. Dar totuși sunt și experiențe absolut spectaculoase din punct de vedere uman, atunci când se lucrează în tandem pe traume serioase, între două suflete deschise către creștere și vindecare. Între mine și clientul meu, după astfel de ședințe rămâne o oboseală eliberatoare, iar tot efortul depus prinde sens și construiește înțelepciune. Tensiunile din viața clienților cu siguranță marchează, dar și sporesc capacitatea de a trăi cu adevărat prezentul cu tot cu ce vine acesta, pentru ce le sunt profund recunoscătoare.

- Ar trebui psihologia să fie studiată în școli?

- Categoric psihologia ar trebui inclusă printre materiile de bază. Studiile arată că o persoană de succes are formate din copilărie două capacități de bază: capacitatea de înțelegere și autoreglare emoțională, capacitatea de socializare eficientă și negociere. Aceste achiziții pun baza inteligenței emoționale, care la rândul său asigură șansele către o procesare eficientă a situațiilor dificile, o bună capacitate de adaptare constructivă la schimbări, un job potrivit personalității cu o remunerare satisfăcătoare, o mai bună poziție socială.

- De regulă, psihologii ajută oamenii să lupte cu propriile frici și temeri. V-a fost vreodată frică de propriul client?

- La începutul experienței am întâlnit cazuri în care sănătatea mintală era tulburată considerabil. Neavând o bună cunoaștere a unei gestionări corecte a acestor condiții particulare, am rămas foarte impresionată și am cerut îndrumarea supervizorilor. Iar cu trecerea anilor și aprofundarea cunoștințelor de specialitate am format o înțelegere față de o diversitate de condiții și capacitatea de a redirecționa către alți specialiști cazurile care nu țin de competența mea.

- Prin prisma experienței dvs, care este în secolul XXI domeniul supus cel mai mult stresului?

- Și înainte, dar cu atât mai mult în ultimii doi ani, sunt în ardere profesională și emoțională lucrătorii sistemului medical în mod particular, existând o mare rată de suicid printre ei. Dar și participanții tuturor meseriilor în care este cumva în pericol siguranța psihică și fizică, orarul de muncă e depășit, activitatea este repetitivă, lipsește comunicarea dintre angajați și angajator.

- Mersul la psiholog este o decizie care pornește din situațiile traumatizante acumulate pe parcursul vieții. De ce depresia este considerată boala secolului XXI?

- Din cauza creșterii semnificative a calității vieții, oricât de paradoxal ar suna. Sunt tot mai multe posibilități printre care oamenii se pierd. Acest secol prea mult încarcă oamenii cu așteptări de la sine și de la cei din jur, iar așteptările deseori aduc dezamăgiri și ardere emoțională. Știm multe, dar nu știm ce să facem cu acestea și cum să le gestionăm eficient. Cu atât mai mult nu înțelegem că nu avem nevoie de atât de multe pe cât cerem de la sine. Pe de altă parte avem roboți pentru aproape orice și devenim din ce în ce mai inerți. Lucrăm prea mult cu mintea și uităm de organism. Nu știm să stabilim granițe, să ne încărcăm bateria la timp, nu am fost învățați cum să o facem. Totul a evoluat mult prea repede în ultimii 30 ani și acest ritm accelerat al vieții continuă să depună presiune peste psihicul locuitorilor orașelor mari mai cu seamă.

- Care sunt cele mai eficiente recomandări generale pe care le spuneți fiecărei persoane cu care lucrați?

- Să zicem că într-o măsură sau alta propun ca rezultatele durabile să se clădească încet și conștient. O bună planificare ne scapă de multe frici, căci una din cauzele fricilor vine din lipsa de informare și pregătire. Frica de moarte vine din sindromul vieții amânate, deci să ne luăm ce avem de luat din fiecare etapă de vârstă. În timp ce alergăm după scopuri, să ne și oprim să savurăm prezentul cu bune și cu lecții de viață învățate. Ideile bune vin în mințile ventilate regulat și scăldate în grijă pentru propria bunăstare, așa că promovez un stil de viață echilibrat, în care să se regăsească activitățile făcute din plăcere. Iar cea mai mare provocare devine învățarea capacității de a fi în relație de respect cu sine și cei apropiați, prin învățarea propriilor limite și protejarea sănătoasă a acestora în fața presiunilor din afară. Să nu subestimăm potențialul unei respirații profunde și să ne prioritizăm mai des pe sine.

- Cât de importantă este confidențialitatea psiholog-client?

- Confidențialitatea este garanția siguranței clientului și este un drept fundamental al său, precum și unul dintre pilonii unei colaborări profesioniste și a formării unei abordări corecte față de clientul care acceptă să fie vulnerabil în fața psihologului când solicită ajutorul acestuia. Fără confidențialitate nu există încredere, iar fără încredere nu poți ajunge la reușită.

- Și întrebarea clasică: Are nevoie psihologul de un psiholog?

- Oricine are nevoie de un psiholog. În viața personală și psihologii sunt oameni, care pot fi subiectivi în aprecieri. Psihologul e invitat pentru o abordare imparțială și obiectivă a situației. Fiecare dintre noi activează involuntar în diverse circumstanțe câteva mecanisme de apărare sau distorsiuni ale gândirii, care duc la formarea unui cerc închis. Iar în comunicare cu un psiholog ies adevăruri și idei care pot să-ți scape. În plus ar fi corect ca toți psihologii să-și fi prelucrat propriile vulnerabilități înainte să intre în activitatea de lucru cu clienții, pentru a minimiza riscurile de a-și proiecta situațiile nerezolvate peste clienți. Dar și ulterior, pe parcursul practicii în domeniu, colaborarea dintre colegii psihologi este doar binevenită pentru creșterea expertizei profesionale și sporii eficienței intervenției.

- În cazul psihologiei, practica „bate” gramatica?

- Cu siguranță da. Dar nu există expert și practician bun fără o bază teoretică și formare profesională continuă.

- Ce i-ați spune unui psiholog aflat la început de drum sau unui tânăr care vrea să studieze acest domeniu?

- Să rămână curios și deschis către cunoaștere și creștere profesională, responsabil și implicat, cu respect pentru domeniul sănătății mintale. Iar experiența îl va îndruma în direcția potrivită.

- Dacă nu v-am întrebat ceva și ați dori să spuneți, care ar fi acel lucru?

- Mulți clienți așteaptă să-și rezolve repede, în câteva ședințe, probleme pe care le-au dezvoltat ani de zile sau chiar o viață, ignorând faptul că au deja deprinderi rezistente formate. De asemenea, așteaptă careva idei sau „sfaturi" magice care să spele orice stres. Dar lucrul cu sine e o muncă continuă ce necesită practică constantă pe tot parcursul vieții. Un psihic sănătos ține de o mentalitate puternică construită treptat. Psihologul nu este decât un însoțitor care pune întrebările corecte, iar rezultatele și evoluția îi aparțin în totalitate clientului.

Psihologul–psihoterapeut și coachul Daniela Hariton activează în domeniul psihologiei de peste 10 ani, cu licență în psihologie generală, masterat în psihologie clinică la Universitatea de Stat din Moldova, formare în psihoterapia integrativă acreditată de Colegiul Psihologilor din România și Federația Română de Psihoterapie, practician de programare neurolingvistică și life coach certificat de The Coaching Academy Marea Britanie, precum și alte cursuri de formare continuă. De 7 ani practică consiliere psihologică, iar în ultimii 5 ani s-a stabilit la cabinetul individual de dezvoltare personală în cadrul căruia a activat și în calitate de psihoterapeut de adulți și coach pe atingerea obiectivelor. Acum desfășoară ședințe online și ocazional offline.

Autor: Victoria Surdu

comentarii: