Penuria cronică de electricitate forţează numeroase familii să utilizeze sobele, care contribuie la deteriorarea calităţii aerului.

Acest efect de clopot atinge apogeul în timpul serii şi dimineaţa devreme când temperaturile coboară sub zero grade Celsius. Microparticulele periculoase, amestecate cu fumul suspendat în aer, formează o perdea groasă care reduce vizibilitatea şi îngreunează respiraţia.

Locuitorii din Kabul resimt o deteriorare a calităţii aerului în această iarnă comparativ cu anii precedenţi, o situaţie împărtăşită de medici, care au atras atenţia cu privire la creşterea semnificativă a numărului de pacienţi cu boli respiratorii în cursul ultimelor săptămâni

„În anii precedenţi, 30-40% dintre pacienţii noştri au suferit infecţii respiratorii acute, însă în acest an procentul a trecut de 70-80%'', a indicat Akbar Iqbal, medic în cadrul unităţii de terapie intensivă a spitalului de pediatrie Indira Gandhi din Kabul, subliniind că „frigul şi poluarea'' sunt „motivele principale''.

Potrivit unui fost funcţionar din Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (NEPA), poluarea atmosferei din această iarnă poate fi calificată drept „mortală'' în acest moment. „Acest lucru poate provoca pierderi de sarcină, întârzieri de creştere, probleme de dezvoltare mintală la nou-născuţi şi poate conduce la numeroase forme de cancer'', a estimat Abdul Hadi Zhemen.

Poluarea aerului din Kabul a depăşit în fiecare zi valorile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), iar capitala s-a clasat recent printre cele zece cele mai poluate oraşe din lume, relatează Digi24.ro.

OMS a avertizat că expunerea pe timp îndelungat la poluare atmosferică poate provoca accidente vasculare cerebrale, boli cardiace, cancer la plămâni şi afecţiuni respiratorii.

Autorităţile afgane încearcă să sensibilizeze populaţia cu privire la pericolele poluării atmosferei şi să încurajeze utilizarea măştilor, chiar dacă acestea oferă doar o protecţie minimă. „În zilele cu cea mai mare poluare îi sfătuim pe oameni să stea acasă, mai ales seara şi dimineaţa când nivelurile de poluare sunt cele mai ridicate'', a indicat Mohammad Kazem Homayoun, responsabil în cadrul NEPA din Kabul.

Într-o ţară în care majoritatea oamenilor sunt analfabeţi şi unde accesul la îngrijiri medicale este limitat, aceste recomandări au puţine efecte.

Chiar şi medicii informaţi despre pericole susţin că resimt efectele poluării aerului. Sohrab Noori, directorul unităţii de terapie intensivă a spitalului Wazir Akbar Khan, unde numărul pacienţilor internaţi cu probleme respiratorii a crescut, a recunoscut că a dezvoltat pentru prima dată o „tuse de iarnă''.

„Cred că este o reacţie alergică la poluarea aerului", a spus el în timp ce trecea prin faţa pacienţilor conectaţi la tuburi cu oxigen. „Dacă poluarea aerului va continua pe termen lung, în două sau trei luni am putea avea o gravă criză sanitară", a avertizat medicul.