image
Sursa foto: Nadejda Roșcovanu//Jurnal.md

Batjocură față de valorile noastre! Crucea preotului Cristea ar fi fost „suflată” de vremuri

Faptul mormântul autorului muzicii imnului de stat al R. Moldova, Alexandru Cristea, a fost vandalizat cu mai mulţi ani în urmă, dar nimeni nu a încercat să-l restabilească, dar nici găsească făptuitorul, demonstrează atitudinea autorităţilor faţă de valorile poporului nostru. Nici de data asta, după o săptămână de la publicarea textului pe Jurnal.md, unde anunțam despre vandalizarea mormântului, niciun guvernant nu a dat vreun semn este preocupat de acest caz.

În iulie 2020, se vor împlini 25 de ani de când cântecul „Limba noastră” a fost adoptat drept imn de stat al. R. Moldova, votat de către deputați cărora le-a stat în gât imnul „Deşteaptă-te, române!”, adoptat odată cu votarea Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova, la 27 august 1991.

Versurile celui de-al doilea imn al R. Moldova, de la „Independență” încoace, au fost scrise cu mult timp în urmă, la 17 iunie 1917, de către preotul poet Alexei Mateevici, iar muzica, peste 19 ani, de către preotul Alexandru Cristea. Amândoi preoţii își odihnesc somnul de veci în Cimitirul Central Ortodox din Chişinău.

Nadejda Roșcovanu//Jurnal.mdNadejda Roșcovanu//Jurnal.md

Monumentul preotului Alexei Mateevici, autorul versurilor „Limba noastră”

Mormântul fără cruce a preotului Alexandru Cristea se află chiar lângă biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor”. Deşi cimitirul nu are pază, pe teritoriu, inclusiv în raza bisericii, sunt instalate mai multe camere de luat vederi. Cu toate acestea, nimeni nu a văzut cum și când a dispărut crucea de pe mormânt, spune Ludmila Boțan, directoarea Î. M. „Combinatul Servicii Funerare”, în a cărei responsabilitate este Cimitirul Central de pe strada Armenească.

Boțan: „Noi suntem neputincioşi să apărăm cât de cât mormintele”

Ludmila Boţan presupune că vandalizarea a avut loc cu vreo cinci-şase ani în urmă, dar nu ştie cu exactitate, fiindcă, în ultimii ani, a fost distrus încă un mormânt, pe care ea îl confundă cu a lui Alexandru Cristea, argumentează ea. Deși directoarea afirmă că a anunțat atunci poliția, se dovedește că oamenii legii nu au fost capabili să identifice infractorii. Mormântul lui Alexandru Cristea a rămas dat uitării, deși Boțan afirmă că le-ar fi spus la mai mulți despre vandalizare.

„Atunci când am observat că nu mai este crucea, am chemat poliţia, a fost întocmit un proces verbal. De obicei aşa facem de fiecare dată, chemăm poliţia. Nu am primit niciun răspuns de la ei. Deşi avem camere pe teritoriul cimitirului, atunci, cred că au venit din partea cealaltă, unde nu se vede. Pe alee sunt vreo trei camere de luat vederi, dar monumentul lui Alexandru Cristea este al doilea, sau al treilea de la alee”, justifică Ludmila Boţan de ce camerele nu au surprins răufăcătorii.

Directoarea afirmă că este la curent cu vandalizările care se întâmplă frecvent în Cimitirul Central, care, dealtfel, sunt vizibile oricui. „Noi suntem mereu acolo”, afirmă Ludmila Boțan. Dar, spune ea, problema ar fi faptul că cimitirul nu are pază.

„Cimitirul nu este inclus în lista monumentelor istorice, cu părere de rău. Este acelaşi loc public ca şi parcurile, ca şi scuarurile. Dacă s-ar mai implica şi istoricii, dacă s-ar mai implica şi alţii, poate s-ar reuşi. Pentru că şi aceeaşi pază costă bani. Dar, aşa cum noi ne extindem peste 160 de hectare, vă închipuiţi câtă pază ne-ar trebui? Eu nu pot să mă plâng, poliţia patrulează, ei sunt foarte receptivi când îi chemăm, dar nici ei nu reuşesc. Cu părere de rău, acesta e nivelul pe care îl avem. Îmi pare rău că se întâmplă chestia asta, dar se întâmplă nu numai la noi, dar și în parcuri. Noi suntem neputincioşi să apărăm cât de cât mormintele. Ceea ce putem, facem absolut tot, cu forţele proprii, atât cât putem”, mărturiseşte şefa întreprinderii.

Acum, spune Ludmila Boțan, după ce Jurnal.md a publicat reportajul despre vandalizare, au fost contactaţi iar de poliţie, ca să vadă demersurile pe care le-a scris ea cândva, referitor la acest caz. Nimeni altcineva nu i-a mai sunat acum, să-i întrebe despre monumentul vandalizat a lui Alexandru Cristea.

Poliţia nu a găsit infractorii

Pe teritoriul cimitirului sunt foarte multe morminte vandalizate, fapte ce se observă cu ochiul liber, că au fost distruse anume de om, şi nu de timp. Dar, cu toate că Boţan zice că poliţiştii patrulează cimitirul şi nu se poate plânge pe ei, vandalii continuă să-şi facă nestingheriţi „meseria”. Dacă în cazul vandalizării mormântului autorului muzicii imnului de stat, Alexandru Cristea, poliţia nu a găsit infractorii şi dă vina pe timp, de ce să ne mirăm de cazurile atâtor altor vandalizări? Am solicitat de la Natalia Stati, ofiţer de presă a Direcției de Poliţie a Municipiului Chişinău, informaţii despre acest caz şi iată care este răspunsul:

„Inspectoratul de Poliţie a Sectorului Centru a fost sesizat despre acest fapt în anul 2016, precum că monumentul este distrus. Luând în consideraţie că monumentul este de foarte mult timp instalat, s-a luat în calcul toate versiunile, cum ar fi condiţiile meteo(!). Careva persoane nu au fost identificate că ar fi distrus monumentul”, ne-a răspuns în scris ofiţerul de presă.

Argumente! Crucea dispărută a preotului Cristea nu a fost instalată „de foarte mult timp”!

Crucea dispărută de pe mormântul preotului Alexandru Cristea a fost ridicată după ce cântecul „Limba noastră” a fost adoptat imn de stat. Până atunci, mormântul a avut o altă cruce, din lemn, instalată de familia inginerului Vladimir Condraţchi, la rugămintea soției preotului Alexandru Cristea, care locuia la București.

Vladimir Condrațchi ne-a povestit cum au găsit mormântul în perioada sovietică, când bolșevicii ștergeau toate urmele românismului din spațiul basarabean. Mormântul nu avea cruce, era în aceeași situație ca și acum, vandalizat:

„Înainte de anii 90, în perioada sovietică, a venit un unchi de al meu din România. Soția unchiului meu o cunoștea bine pe văduva preotului, Alexandru Cristea fiindu-i profesor la școala eparhială. Unchii mei veniseră cu misiunea din partea soției preotului Alexandru Cristea, ca să găsească mormântul și să-l fotografieze. Am găsit mormântul printr-un staroste de la biserica de acolo. Mormântul era vandalizat, nu avea cruce, doar gard. Starostele a dezgropat o plăcuță micuță de marmoră, care a fost cândva fixată pe crucea preotului. Noi, împreună cu taică-meu și unchiul, am comandat atunci, la un atelier, o cruce din lemn, cu o placă memorială din metal, pe care am gravat același text care este acum, fară de cuvintele „imn de stat”. Peste ani, am găsit acolo deja altă cruce”, povestește Vladimir Condrațchi istoria celei de a doua cruci de pe mormântul preotului Alexandru Cristea, autorul muzicii cântecului „Limba noastră”.

Nadejda Roșcovanu//Jurnal.mdNadejda Roșcovanu//Jurnal.md

Cea de a treia cruce a fost ridicată după ce deputații moldoveni au votat cântecul „Limba noastră” drept imn de stat al R. Moldova. S-a întâmplat în perioada când ministru al Culturii a fost Ghenadie Ciobanu. Crucea a fost ridicată din banii Ministerului Culturii. Iată ce ne-a spus Ghenadie Ciobanu:

„Monumentul a fost ridicat în perioada când am activat la minister, în anii 1998-1999. Autorii monumentului sunt Mircea Spinei și Alexei Colîbneac. Despre necesitatea instalării monumentului mi-a vorbit doamna Maria Ișaev, care a solicitat o audiență. Dar, cu câțiva ani înainte, prin 1995-1996, în calitatea mea de președinte al UCMM, am participat la omagierea lui Alexandru Cristea, la cimitir, după care am adresat ministerului o scrisoare în numele Consiliului de conducere al UCMM cu rugămintea de a găsi posibilitatea instalării unui monument”, ne confirmă fostul ministru al culturii, Ghenadie Ciobanu, faptul că cea de-a treia cruce nu era atât de veche. Acum, crucea autorului muzicii versurilor „Limba noastră”, dispărută în 2016, ar fi atins puțin peste 20 de ani de la instalare.

Nadejda Roșcovanu//Jurnal.mdNadejda Roșcovanu//Jurnal.md

13 decembrie 1995. Ghenadie Ciobanu la slujba de pomenire a compozitorului Alexandru Cristea. Fotografie de Nicolae Răileanu, din arhiva lui Ghenadie Ciobanu

În cimitir sunt foarte mulți boschetari

Am solicitat un comentariu de la Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, care cercetează deseori acest cimitir. Ștefăniță confirmă că în Cimitirul Central sunt foarte mulți boschetari, care se plimbă și chiar dorm acolo.

„Sunt mulți din cei care au pus ochiul pe anumite sculpturi de bronz, pe care le duc la fier uzat, să facă un ban. Nu este primul caz când se vandalizează cu rea intenție un mormânt din Cimitirul Central. Au mai fost constatate cazuri. Eu am avut o discuție cu directoarea Ludmila Boțan, ca să fie foarte atentă la mormintele vechi, în primul rând la mormintele de la sfârșitul secolului XVIII, XIX. Să fie foarte atentă când se fac anumite rezervări, pentru persoane care vor să-și odihnească acolo somnul de veci, în varianta „VIP”, ca să nu aibă de suferit mormintele vechi. Mormintele vechi trebuiesc păstrate, chiar dacă cimitirul nu este încăpător. Oamenii cei buni încap peste tot, chiar și în cimitir. Acolo este loc și pentru cei care vor să iasă în evidență. Administrația urma să facă adresare la poliție și, respectiv, boschetarii care se găsesc acolo să fie evacuați. Eu am văzut acolo foarte mulți boschetari. Cimitirul are valoare istorică, arhitecturală, indifirent că e mormântul preotului Cristea, sau a lui Vartic. Sunt foarte multe morminte care trebuie să fie luate la evidența administrației I.M. „Combinatul Servicii Funerare”, a afirmat Ion Ștefăniță.

jurnal.mdjurnal.md

Cât privește faptul că Cimitirul Central nu este inclus în listele monumentelor istorice, Ion Ștefăniță consideră că această întrebare trebuiește adresată celor care s-au ocupat de registrele monumentelor R. Moldova, în 1993, mediului academic: „Academiei de Științe, Institutului Patrimoniului Cultural, care este entitatea de profil în mediul academic, care a cercetat fiecare obiectiv de istorie și arhitectură și au făcut atunci anexa la legea monumentelor, registrul cu cele 5862 de obiective”, arată Ștefăniță responsabilii includerii cimitirului în acele liste.

„Consider că cimitirul trebuie să aibă un statut separat de protecție, inclusiv statut separat de protecție pentru fiecare mormânt. Trebuie cercetate toate mormintele și făcută o listă separată a tuturor mormintelor personalităților din cultură, politică din Basarabia, să fie luate în protecție separată”, consideră directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din R. Moldova.

jurnal.mdjurnal.md

Am sunat și la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, să vedem dacă cunosc despre vandalizarea monumentului autorului muzicii imnului de stat, Alexandru Cristea. Ofițerul serviciului de presă ne-a informat, mai târziu, că în urma sunetului nostru, s-au sesizat și vor întreprinde toate măsurile necesare referitor la monumentul vandalizat.

comentarii: