Verdictul Curții Constituționale: Anticipatele nu pot avea loc decât în condițiile sistemului mixt

Decizia Curții vine după ce așa-numiții deputați independenți Ion Groza, Alexandr Oleinic și Viorel Melnic au solicitat CC să se expună asupra faptului dacă este în drept Parlamentul să modifice sistemul electoral la intervale de timp mai mici decât un mandat deplin al legislativului și dacă pot fi organizate alegeri parlamentare anticipate în baza unui alt sistem electoral decât cel folosit la alegerile parlamentare ordinare.

Analiza Curții

Parlamentul dispune de o marjă largă de discreție cu privire la chestiunea reglementării sistemului electoral și la cea a organizării și a desfășurării alegerilor. Totuși, Curtea a menționat că marja de discreție pe care o acordă Constituția legislatorului organic în materia reglementării sistemului electoral și a organizării și desfășurării alegerilor poate fi restrânsă, în eventualitatea în care măsurile legislative noi nu fac obiectul unei dezbateri parlamentare corespunzătoare.

Curtea a reținut că articolele 61 și 72 din Constituție pentru problemele ridicate de prezenta sesizare nu au fost concepute ca un cod în materie electorală, apt să elucideze toate aspectele procesului electoral. Aceste articole trebuie interpretate de către Curtea Constituțională, potrivit articolului 4 alin. (1) din Constituție, prin prisma tratatelor internaționale în materie de drepturi ale omului, pentru că aceste dispoziții constituționale pun în operă drepturi fundamentale ale persoanei: dreptul la vot și dreptul de a fi ales. Pe lângă tratatele internaționale în materie și eventuala jurisprudență care le dezvoltă, Curtea a avut în vedere și recomandările organismelor internaționale care scot în evidență, de obicei, existența unui consens într-o anumită problemă legată de drepturile omului.

Astfel, Curtea a constatat că Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de către Comisia de la Veneția, conține câteva reguli care trebuie respectate atunci când se urmărește modificarea legislației electorale. Una dintre acestea constă în faptul că elementele fundamentale ale legislației electorale, în special sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale, nu trebuie amendate decât cu cel puţin un an înainte de alegeri, sau trebuie înscrise în constituţie sau formulate într-un act cu o forță juridică mai mare decât cea a unei legi ordinare.

Cu privire la condiția temporală care trebuie respectată la modificarea elementelor fundamentale ale legislației electorale, Comisia de la Veneția a mai adoptat o Declarație interpretativă privind stabilitatea legislației electorale, la cea de-a 65-a reuniune plenară a sa de la Veneția, pe 15-17 decembrie 2005. Declarația interpretativă a Comisiei de la Veneția susține că, în general, orice reformare a legislației electorale trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a putea fi aplicată cu succes în cadrul procesului electoral.

Trecând în revistă principalele acte ale organizațiilor internaționale cu relevanță pentru problemele supuse interpretării în sesizare, Curtea a constatat că acestea dezvăluie cel puțin existența unui consens european care poate reprezenta un răspuns pentru întrebările adresate de către autorii sesizării.

Așadar, interpretând articolele 61 și 72 din Constituție din perspectiva celor două întrebări adresate de către autorii prezentei sesizări, Curtea reținut că Parlamentul poate modifica sistemul electoral în intervale de timp mai mici decât o legislatură completă, dar că acest sistem nu poate fi implementat în cadrul alegerilor parlamentare anticipate. Caracterul anticipat al alegerilor presupune claritate și previzibilitate mai ales pentru cetățenii cu drept de vot. Modificarea și implementarea sistemului electoral înaintea alegerilor parlamentare anticipate prezintă riscuri de ingerință în exercițiul nestingherit al drepturilor electorale, implicit în așteptarea legitimă a cetățenilor de a vota și în așteptarea legitimă a candidaților la alegerile parlamentare de a-și propune candidaturile într-un anumit mod și în anumite condiții.

Un nou sistem electoral ar putea fi implementat în cadrul unor alegeri parlamentare ordinare, cu condiția adoptării sale cu cel puțin un an înainte de alegeri.

În fine, Curtea a subliniat că ponderea principiului stabilității legislației electorale poate fluctua în funcție de circumstanțele concrete ale unei situații politice și că modificarea frecventă sau târzie a normelor care guvernează procesul electoral poate dezavantaja alegătorii, concurenţii electorali și partidele, existând riscul încălcării dreptului la vot și a dreptului la a fi ales.

Concluziile Curții

Pornind de la cele menționate, Curtea Constituțională a hotărât că:

- Parlamentul poate modifica sistemul electoral în intervale de timp mai mici decât o legislatură completă. Noul sistem nu poate fi implementat în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, ci numai în cadrul unor alegeri parlamentare ordinare, cu condiția ca modificarea să aibă loc cu cel puțin un an înainte de alegeri;

- modificarea frecventă sau târzie a normelor care guvernează procesul electoral poate dezavantaja alegătorii, concurenţii electorali și partidele, existând riscul încălcării dreptului la vot și a dreptului la a fi ales.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.