La începutul săptămânii, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a publicat un raport realizat în perioada 2016-2018, în care se arată că în școlile din republică există un deficit de produse alimentare precum carnea, lactatele, legumele, iar deficitul de fructe proaspete este și mai mare. Programul lui Pavel Filip „Un măr pentru fiecare elev”, anunțat cu mare fast în 2017, nu a avut sorți de izbândă, deoarece în bugetul statului nu s-au găsit 25 de milioane de lei pentru finanțarea acestuia.

După ce în 2016 Ghena le băga pe gât copiilor pește împuțit, cartofi stricați și alte produse expirate și procurorii anticorupție au pornit 32 de cauze penale, cinci persoane fiind condamnate, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat noi meniuri bogate în fructe și legume proaspete, cu costuri majorate, copiii mai sunt hrăniți şi azi cu cantități prea mari de produse făinoase.

Specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică susțin că în grădinițe s-a constatat o scădere a deficitului de produse alimentare. Astfel, a existat o creștere a cantității de legume și fructe proaspete consumate, dar NU și în raioanele Cahul, Florești, Ștefan-Vodă, Cimișlia, Strășeni, Ceadâr-Lunga, Ocnița, Soroca și Rezina. În instituțiile de învățământ preșcolar din raioanele Ștefan-Vodă, Cahul, Soroca, Strășeni și Râșcani a existat un deficit de lapte. Mai puțină carne decât necesarul au mâncat copiii de grădiniță din raioanele Fălești, Criuleni, Cimișlia, Ialoveni și Nisporeni.

Carne, fructe și legume proaspete, în cantități foarte mici

Elevii din raioanele Cahul, Căușeni, Florești, Leova, Nisporeni, Ocnița și municipiul Bălți au avut în meniu mai puțină carne. O criză de lactate în meniu a existat în raioanele Căușeni, Anenii Noi, Basarabeasca, Rezina, Hâncești, Leova, Ialoveni, Nisporeni și municipiul Bălți. Mai rar decât ar trebui elevii au văzut pe mesele din cantine legume și fructe proaspete. Este vorba în special de cei din raioanele Cahul, Florești, Călărași, Basarabeasca, Leova, Vulcănești, Glodeni, Strășeni, Ștefan-Vodă, Telenești, Ungheni, Hâncești, Ialoveni și Ocnița. În context, medicii recomandă asigurarea tuturor elevilor de gimnaziu, iar în perspectivă și a celor de liceu, cu prânzuri gratuite. Pentru că s-a înregistrat o creștere a numărului de copii cu boli ale sistemului digestiv.

Comisii parlamentare, meniuri noi, dar rezultate zero

În 2017, după scandalul alimentelor alterate, a fost creată o comisie parlamentară specială pentru eficientizarea legislației cu privire la alimentația copiilor în instituțiile școlare și preșcolare. Pe 24 martie 2017, în plenul Parlamentului a fost prezentat raportul de activitate al Comisiei speciale pentru eficientizarea cadrului legislativ privind alimentația copiilor în instituțiile preșcolare.

Trebuia să fie audiat în plen procurorul general de atunci, Eduard Harunjen, însă solicitarea nu a fost susținută. Dosarul alimentelor alterate din 2016 nu a ajuns în judecată. Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale în perioada 2016-2018 a elaborat Recomandări pentru un regim alimentar sănătos şi activitate fizică în instituţiile de învăţământ și meniuri noi.

Acestea (pe hârtie) presupun o alimentaţie mai bogată în fructe şi legume, promovează consumul de apă potabilă filtrată sau îmbuteliată şi prevăd crearea posibilităţilor de practicare a activităţii fizice în şcoli. În meniuri au fost incluse două zile obligatorii în care să se consume peşte, produse din făină integrală şi alimente dietetice pentru copiii cu afecţiuni digestive.

Totodată, specialiştii au exclus din alimentaţie produsele din carne cu adaos de aditivi alimentari (mezeluri şi salamuri), produsele culinare prăjite în grăsimi şi au redus cantitatea de pâine și paste făinoase. Conform raportului celor de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în majoritatea localităților alimentația sănătoasă rămâne doar pe hârtie.

Mărul lui Filip s-a mucegăit

În august 2017, într-o ședință de guvern, fostul prim-ministru Pavel Filip a anunțat cu mare fast programul „Un măr pentru fiecare elev”, program care ar fi ajutat la soluționarea problemelor agricultorilor autohtoni pentru desfacerea mărfii. În octombrie 2017, fostul viceprim-ministru, Octavian Calmâc, a prezentat prima etapă a implementării programului, doar că niciun măr gratuit nu a ajuns pe masa elevilor, deoarece guvernul nu a găsit 25 de milioane de lei pentru a le oferi agricultorilor autohtoni. Proiectul a fost tras pe linie moartă. Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, a declarat în 2017 pentru Moldstreet că inițiativa acestui program aparținea producătorilor de fructe, ca să nu fie nevoiți să-și lase marfa să înghețe pe câmpuri.

În noiembrie 2018, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Pavel Filip s-a referit la programul „Un măr pentru fiecare elev”, precizând că acesta nu a fost implementat pentru că ar soluţiona problema agricultorilor, dar nu ar asigura o alimentaţie eficientă elevilor, în special celor din localităţile rurale, care nu duc lipsă de mere.