Rusia, declarații agresive: NATO ar trebui „să-şi strângă catrafusele şi să se întoarcă la limitele din 1997”

„Federația Rusă nu este pregătită să aştepte pentru totdeauna ca SUA şi NATO să răspundă cererilor sale de securitate şi doreşte un răspuns scris detaliat pentru fiecare propunere exprimată la negocieri”, declarat Lavrov.

În cadrul conferinței anuale de presă, șeful diplomației de la Moscova a spus că președintele Vladimir Putin ar putea lua o decizie privind situația de la frontiera cu Ucraina odată ce Moscova va primi un răspuns concret și detaliat privind propunerile și contra-propunerile sale din partea Occidentului.

Totodată, ministrul rus de externe a mai punctat că Moscova are motive să creadă că Statele Unite și NATO ar putea începe să-și consolideze forțele armate în apropierea Rusiei, în următoarele luni, folosind tensiunile de la frontiera cu Ucrainei drept pretext, transmite Reuters.

Lavrov a spus că Rusia dorește ca conflictul privind securitatea în Europa să fie rezolvat prin respect reciproc și echilibru de interese. De asemenea, acesta a mai spus că „Moscova are diverse opțiuni de răspuns dacă Occidentul respinge propunerile de securitate ale Rusiei”.

Rusia cere Statelor Unite și NATO un răspuns cu privire la situația din Ucraina până săptămâna viitoare

Serghei Lavrov a descris vineri cererile Moscovei ca NATO să nu-și extindă și să nu desfășoare forțe în Ucraina și în alte țări ex-sovietice ca fiind esențiale pentru progresul eforturilor diplomatice de a dezamorsa tensiunile crescânde asupra Ucrainei.

El a susținut că desfășurarea forțelor și a armelor NATO în apropierea granițelor Rusiei reprezintă o provocare de securitate care trebuie abordată imediat.

„Am rămas fără răbdare. Am avut foarte multă, am așteptat un răspuns specific la propunerile noastre, acum e timpul ca lucrurile să se miște”, a spus Lavrov în cadrul conferinței de presă. „Occidentul a fost condus de orgoliu și a exacerbat tensiunile, încălcând obligațiile sale și bunul simț”.

Lavrov a spus că Rusia așteaptă ca Washington și NATO să ofere un răspuns scris la cererile sale până săptămâna viitoare, scrie Washington Post.

„Suntem conştienţi că perspectivele de a ajunge la un consens depind de SUA", a subliniat oficialul rus. Totodată, Serghei Lavrov a mai declarat că Rusia este pregătită să abordeze problemele de securitate europeană cu Uniunea Europeană, dar numai dacă SUA participă şi ele la acest dialog, potrivit agenției ruse TASS.

„Pe noi nu ne interesează prea mult cine participă la negocieri atât timp cât SUA sunt în fruntea lor, pentru că de ele depinde modul în care este edificată politica de securitate în Europa şi, de fapt, în alte părţi ale lumii", a afirmat şeful diplomaţiei ruse.

Referitor la un dialog separat cu UE, precum cel care are loc acum cu SUA şi NATO, Lavrov a subliniat că trebuie întrebaţi Washingtonul şi Alianţa Nord-Atlantică dacă „vor permite UE să acţioneze în mod independent", adăugând că Rusia este interesată de o Uniune Europeană „autonomă". Totuşi, a remarcat el, momentan nu se ştie în ce format ar putea participa UE la discuţiile privind garanţiile de securitate în Europa.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a dat asigurări, joi, că actuala coordonare dintre SUA şi UE privind negocierile cu Rusia este „absolut perfectă".

Declarațiile ministrului rus de externe au fost făcute în contextul în care discuțiile dintre Rusia și statele vestice au intrat într-un blocaj, săptămâna aceasta.

Pe fondul tensiunilor de la frontiera cu Federația Rusă și înaintea conferinției de la Moscova, site-urile guvernului din Ucraina au fost ținta unui „masiv atac cibernetic”, desfășurat joi seara. Atacul a conținut un mesaj cu avertismentul: „Temeți-vă și așteptați-vă la ce e mai rău”. Autoritățile ucrainene au demarat o anchetă.

Rusia nu-și va retrage în cazarmă trupele desfășurate în apropierea frontierei cu Ucraina

De altfel, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi seară că Moscova nu intenţionează să discute cu NATO sau cu SUA probleme legate de mişcările trupelor sale pe teritoriul Federaţiei Ruse şi nu va lua în considerare retragerea trupelor desfăşurate la graniţa cu Ucraina în cazarmă, aşa cum îndemnase subsecretarul de stat american, Wendy Sherman, la discuţiile ruso-americane din această săptămână.

Nici nu se pune problema ca Rusia să ia în discuţie problema „de a readuce trupele în cazarmă”, a insistat Lavrov, adăugând că această solicitare a Washingtonului este „inacceptabilă”.

„Deja se cere nu doar retragerea unităţilor militare de la frontiera cu Ucraina, aşa cum în general se exprimă ei (occidentalii), ci retrimiterea lor în cazarmă, aşa cum a declarat în public Wendy Sherman la conferinţa de presă susţinută la finalul discuţiilor purtate luni cu delegaţia condusă de ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, la Geneva”, a afirmat Lavrov.

„Cred că nici nu mai este nevoie să explicăm că astfel de cereri sunt absolut inacceptabile şi, desigur, nici nu le vom examina”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

Lavrov: Consiliului Rusia-NATO a fost o discuţie „profesionistă”

Referitor la reuniunea Consiliului Rusia-NATO, a doua rundă de discuţii dintre Moscova şi Occident la 12 ianuarie, ministrul rus de externe consideră că a fost o discuţie „profesionistă”, adoptând un ton puţin mai conciliant decât alţi reprezentanţi ai diplomaţiei ruse, precum adjunctul său Serghei Riabkov, conform jurnaliştilor de la postul de televiziune independent Dojdi.

Despre Riabkov, media ruse au scris că acesta a devenit „vedeta diplomatică” a acestei săptămâni, mai ales prin declaraţiile sale exprimate într-un limbaj mai puţin diplomatic, notează Agerpres.

NATO ar trebui „să-şi strângă catrafusele şi să se întoarcă la limitele din 1997”, când cele mai multe dintre ţările din fostul lagăr sovietic nu aderaseră la Alianţă, declarase viceministrul rus într-un interviu acordat agenţiei oficiale ruse TASS înaintea convorbirilor cu delegaţia americană condusă de Wendy Sherman luni la Geneva.

Alianţa Nord-Atlantică nu va mai putea „împinge” Rusia pe un plan secund în politica europeană şi internaţională, avertizase Riabkov în acelaşi interviu. El se referea la anul când a fost semnat Actul Fondator între Rusia şi NATO, care stipulează că părţile „nu se consideră adversari” şi creează „un mecanism de consultare, coordonare şi de acţiune comună”, documentul caracterizând, de fapt, stadiul relaţiilor dintre Rusia şi NATO din acel moment, notează Digi24.

De atunci însă raporturile dintre cele două părţi s-au deteriorat, îndeosebi după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, an în care s-au declanşat şi ostilităţile în estul Ucrainei, despre care Kievul susţine că au fost orchestrate de Kremlin.

După eşecul tuturor celor trei runde de discuţii dintre Moscova şi Occident din această săptămână - la nivel bilateral cu SUA, la Geneva (luni), în cadrul Consiliului NATO-Rusia (miercuri) şi în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), joi, Serghei Riabkov a ameninţat că Moscova ar putea desfăşura „infrastructuri militare” în Cuba şi Venezuela.

Pentru o detensionare a relaţiilor sale cu Occidentul, Rusia doreşte garanţii din partea Occidentului privind o încetare a extinderii NATO, în special spre Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare în ţările din Europa de Est.

Profimedia Images