Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos: Tradiții și obiceiuri

Crăciunul pe 7 ianuarie este sărbătorit de Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucraineană și calendariștii vechi greci care continuă să se folosească de calendarul iulian pentru datele fixe.

Sfânta Scriptură spune că Mântuitorul s-a născut noaptea, într-o iesle, după ce Maica Domnului, Fecioara Maria, a umblat din casă în casă, însoţită de Iosif, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Se spune că pruncul Iisus a venit pe lume în grajdul unui om pe nume Crăciun şi a fost încălzit cu suflarea animalelor. Evanghelia vorbeşte şi despre trei magi care s-au închinat Pruncului chiar în ziua naşterii Lui.

Sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefaţată de seară de Ajun, când copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt.

Colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână și le vestesc oamenilor nașterea lui Iisus prin cântece și poezii. Se spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor va avea parte de un an neroditor și de ghinioane în casă, cauzate de zgârcenia de care a dat dovadă.

Coacerea colacilor impune anumite canoane pentru femeia gospodină. Potrivit tradiției, din primul aluat se face un colac special, numit „Crăciun” sau „Crăciunel”, în formă de cifra opt neîncheiată. Crăciuneii se pun la icoană și se păstrează până primăvara, urmând să fie împărțiți la vite, pentru a fi sănătoase.

În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, zacuscă, totul stropit din abundenţă cu vin rubiniu şi votcă.