image
Sursa foto: jurnal.md

În timp ce oamenii caută pomene, șeful ANSP susține că RM poate reveni la starea de urgență

Pe parcursul săptămânii trecute, 25 mai – 31 mai, în RM a fost înregistrat cel mai mare numărul de îmbolnăviri cu Covid-19 și decese. Tot săptămâna trecută Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a decis că Paștele Blajinilor va fi sărbătorit pe 7-8 iunie.

Șeful Agenției Naționale de Sănătate Publică susține că din cauza numărul mare de îmbolnăvire, RM ar putea reveni la starea de urgență. Fosta ministră a Sănătății susține că toată situația de gestionare a pandemiei s-a aflat sub influența politicului și că trei persoane fără studii medicale au promovat de dimineața până seara mesaje cu conținut strict medical și nu medicii, ceea ce a dus la neîncrederea din partea populației”.

Timp de o săptămână în RM s-au înregistrat cele mai multe cazuri de îmbolnăviri cu noul coronavirus - 1.153 și cele mai multe decese – 45. La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a anunțat și ridicarea mai multor restricții, deschiderea piețelor, teraselor, sălilor de sport, iar pe 7 și 8 iunie moldovenii pot merge la cimitire pentru a sărbători Paștele Blajinilor. Odată cu acest anunț și cu redeschiderea piețelor unii au început a căuta pomene pentru Blajini. La acest capitol în fiecare an în Republica Moldova se organizează o adevărată competiție, schimbul de pomene din cele mai scumpe, mese doldora de bucate înșirate pe morminte și curge din plin licoarea lui Bahus. În acest an, din cauza pandemiei oamenii sunt rugați să meargă la cimitire pe 7 și 8 iunie fără bucate și să respecte distanța socială, să poarte măști și mănuși. Premierul Ion Chicu susține că evoluția situației epidemiologice din țară va depinde în mare parte de comportamentul adoptat de către moldoveni în aceste zile de sărbătoare.

În timp ce moldovenii caută pomene, Furtună susține că RM poate reveni la starea de urgență

Directorul ANSP, Nicolae Furtună, susține că unele restricții au fost ridicate înainte de vreme, iar săptămâna trecută s-au înregistrat cele mai multe cazuri de infectare, din motiv că cetățenii nu respectă măsurile de protecție când ies din casă.

Nu funcționează restricțiile. Vreau ca noțiunea de relaxare să ajungă la cetățeni, să fie înțeleasă corect. Săptămâna trecută am avut o săptămână neagră la propriu și la figurat. A fost o săptămână cu cel mai mare număr de cazuri înregistrate – 1153, cele mai multe cazuri de deces – 45 la număr. Sunt niște parametri epidemiologici care ne impun să reexaminăm deciziile luate. Relaxările au venit prea devreme. Riscul de a ne infecta este foarte mare. În urma relaxării avem deja primii frizeri infectați. Restricțiile făcute până acum nu au fost moftul cuiva, ci au fost o condiționalitate legată de prezența Covidului”, a declarat Nicolae Furtună. în cadrul unei emisiuni.

În acest context, directorul ANSP susține că R. Moldova ar putea reveni la starea de urgență și, respectiv, la regimul de carantină.

Au fost „arse” inutil două luni de „stat acasă” ca astăzi să aflăm că am putea s-o luăm de la început

Fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, susține că autoritățile au comis 8 greșeli dintr-o listă mai lungă în gestionarea pandemiei COVID-19 în RM:

#1. Comisiile - și extraordinară în sănătate publică și cea excepțională nu și-au înțeles până la urmă funcția, au emis decizii departe de cele care trebuiau să fie emise, adesea chiar controversate.

#2. Toată situația s-a aflat sub influența politicului. Luarea deciziilor era coordonată de șeful statului, Președintele se implica în activitatea comisiilor din care nu făcea parte, dădea indicații, făcea recomandări, etc.

#3. Comunicarea cu populația a fost sub orice critică. Trei persoane fără studii medicale au promovat de dimineața până seara mesaje cu conținut strict medical și nu medicii, în special epidemiologi. Foarte frecvent mesajele erau eronate și se excludeau unele pe altele. Toate acestea au trezit doar nedumerire și neîncredere din partea populației, și ca rezultat au dezvoltat o atitudine neserioasă față de pandemie.

#4. Nu s-au urmat recomandările ghidurilor OMS cu referire la autoizolare, testare și alte acțiuni cu caracter epidemiologic. S-a autoizolat prost - fără monitorizare strictă cu verificare la domiciliu, nu a fost folosită de loc autoizolarea instituționalizată în cazurile când nu au existat condiții pentru o autoizolare conform ghidurilor, s-a testat foarte și foarte puțin (doar suspecții), iar instituțiile de tratament s-au organizat necorespunzător situației epidemice ce a dus la infectarea multor spitale.

#5. Personalul medical nu a fost asigurat suficient de la bun început cu echipament de protecție, iar adesea echipamentul pus la dispoziție nu a corespuns cerințelor. Totodată au lipsit standarde, protocoale, ori ele au fost elaborate mult prea târziu. Instruirile au fost foarte scurte, online.

#6. Cetățenii au fost permanent învinuiți - diaspora că a adus boala din Italia sau că nu au poliță de asigurare, cei de pe loc că s-au îmbolnăvit, personalul medical - că s-au infectat nu la locul de muncă, și acum, pe final - că nu se conformează deciziilor și situația a ieșit prost nu din cauza gestionării proaste, dar iarăși, din cauza lor. Toate acestea au dus la stigmatizarea pacienților cu COVID-19 și divizarea societății, or, o societate neconsolidată nu are șanse de izbândă.

#7. Motourile gestionării epidemiei au fost: „Avem de toate”, „Nu avem nevoie de nimic”, „Totul este bine”, „Suntem cei mai buni și alte țări au ce învăța de la noi”. Aceste mesaje nu au dus la nimic bun decât la erodarea și mai departe a încrederii în autorități deoarece fiecare cunoaște capacitățile reale ale sistemului medical de a reacționa - cu infrastructura sa învechită, personal și echipament lipsă.

#8. Starea de urgență de 2 luni nu și-a atins scopul de a bloca epidemia și a elimina coronavirusul de pe teritoriul Republicii Moldova anume din motivele indicate mai sus. Starea de urgență nu este un element care biruie direct COVID-ul, ci un fundal pentru realizarea unui șir de măsuri epidemiologice. Astfel, au fost „arse” inutil 2 luni de „stat acasă” ca astăzi să aflăm că am putea s-o luăm de la început.

„Astăzi mi se pare că de fapt un alt scop s-a urmărit - să ne aflăm în epidemie și situații urgente cam până pe la 1 noiembrie. Pe fonul bombardamentelor zilnice cu noutăți la subiectul COVID-19 pot trece neobservate multe alte chestii”, conchide Ala Nemerenco.

Noutăţile partenerilor

comentarii: