În timpul domniei sale, împăratul Akihito a făcut multe lucruri considerate fără precedent pentru un monarh japonez. S-a adresat oamenilor de două ori în intervenții televizate, s-a căsătorit cu Michiko, o femeie din popor, a efectuat numeroase vizite în străinătate și a încercat să remedieze legăturile diplomatice cu Coreea de Sud, recunoscând public legăturile de sânge care datează încă din secolul 15 cu fosta casă regală din peninsula vecină.

Abdicarea lui Akihito, al 125-lea împărat al Japoniei, este prima din ultimii 200 de ani. Monarhul a decis să își trăiască restul vieții având mai puține îndatoriri oficiale, mai ales în condițiile în care starea sa de sănătate s-a deteriorat.

„Când iau în calcul faptul că sănătatea mea se deteriorează gradual, încep să îmi fac griji că s-ar putea să devină prea dificil pentru mine să îmi îndeplinesc obligațiile de simbol al statului”, a spus împăratul în 2016, în al doilea interviu televizat al său din istorie. Primul interviu televizat al împăratului Akihito a avut loc în urmă cu opt ani și a cuprins un mesaj de solidaritate după dezastrul care a lovit Japonia în martie 2011.

Însă ar mai putea exista un motiv care l-a făcut pe împărat să abdice. Mulți analiști văd în retragerea lui Akihito o mișcare pentru a slăbi influența crescândă a Partidului Liberal Democrat al premierului japonez Shinzo Abe. Grupul politic ar urmări să readucă Japonia la constituția de dinaintea războiului și să îi redea împăratului statutul de zeu.

„Împăratul Akihito și familia sa au sugerat discret ani de zile că există nevoia unui sistem de abdicare, așa că decizia lui nu este complet neașteptată. Însă mai interesant este momentul acestei decizii. Asta va însemna că policienii conservatori vor fi nevoiți să se confrunte cu mai multe situații din jurul sistemului imperial. Nu pot sta pe margine să îi critice pe alții pentru că încearcă să submineze prestigiul sistemului imperial. Va fi interesant de văzut cum se vor desfășura lucrurile, iar abdicarea ar putea să devină motiv de diviziune în interiorul conservatorilor”, spune Corey Wallace, specialist în politica Japoniei, la universitatea Freie din Berlin.

În discursul în care și-a anunțat intenția de a abdica, în urmă cu trei ani, împăratul Akihito a făcut doar câteva aluzii legate de ceea ce își dorește. Lipsa unui discurs explicit nu este doar o formalitate specifică Japoniei, ci o constrângere reală a împăratului, dictată de constituția scrisă de americani, în timpul ocupării Japoniei, după al Doilea Război Mondial. La acea vreme, forțele militare americane au rescris constituția japoneză, pentru a restrânge semnificativ puterile și rolul pe care îl avea Hirohito, tatăl împăratului Akihito.

Constituția interzice clar familiei imperiale să se implice în politică sau să aibă statutul religios de zeu, așa cum se întâmpla înainte, când împăratul era considerat o semi-divinitate. Hirohito a murit în 1989 și a fost succedat de fiul său, Akihito. Acesta, fără să aibă imaginea pătată de crimele de război comise de tatăl său, a urcat la putere, iar modul în care și-a îndeplinit îndatoririle i-au câștigat respectul, admirația și iubirea poporului nipon. Un sondaj recent arată că 85% dintre japonezi nu vor ca împăratul să abdice, dar îi susțin decizia, dacă aceasta este dorința împăratului.

Spre deosebire de tatăl său, Akihito a fost considerat un împărat pacifist. În timpul vizitelor sale în Asia, el și-a exprimat adeseori regretul față de victimele agresiunii japoneze din timpul războiului, un lucru pe care politicienii s-au ferit adeseori să îl facă, scrie Digi24.

Pe de altă parte, premierul Shinzo Abe este primul lider de după război care a susținut pe față nevoia de a avea o putere militară și a făcut presiuni pentru a schimba Articolul 9 din constituția scrisă de americani. Această clauză de non-agresiune este motivul pentru care Japonia nu se poate înarma, iar abolirea articolului ar putea face din Japonia o nouă putere militară a lumii.

Opoziția la planurile lui Shinzo Abe nu a fost însă una puternică, iar premierul a fost reales în funcție. După alegerile din 2016, el a promis că va face tot ce îi stă în puteri pentru a elimina Articolul 9.

Abdicarea lui Akihito ar putea însă să îi încurce planurile lui Abe pe mai multe fronturi. În primul rând, atenția de la programul legislativ și dezbaterea privind schimbarea constituției au fost deturnate de vestea că împăratul va abdica. În al doilea rând, Shinzo Abe nu poate trece prin parlament propunerea de a schimba sau elimina complet Articolul 9, întrucât este nevoie de consens între partidele de la guvernare, partidele din opoziție, precum și de acceptarea din partea opiniei publice. Tot acest proces ar putea dura mai mult decât administrația condusă de Abe.

De aceea, mulți analiști văd în decizia împăratului Akihito o mutare inteligentă pentru a împiedica planurile de schimbare a constituției și înarmare a Japoniei, așa cum visează premierul Shinzo Abe. Însă alții văd abdicarea doar ca pe o dorință sinceră de a se retrage din viața publică.